Enter your keyword

Dicţionarul membrilor

ADAM, Georgeta (n. la 21 septembrie 1946, adam1Rogojeni, jud. Galaţi) este absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti (1970). Curs postuniveristar de ziaristicǎ la Bucureşti (1976). Doctor în filologie, cu distincţia „Magna cum laude”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (2008), cu teza Structuri ale imaginarului liric în reprezentǎri feminine contemporane. Conducator ştiinţific: prof. univ. dr. Ana Selejan. Realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune Bucureşti (1972-2004), membru al CNA (1994-1996). Jurnalistă, scriitoare, cadru didactic la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (2007-2009), la Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Jurnalistică, din Constanţa (2002-2003), la Universitatea „Andrei Şaguna” Constanţa (2005-2007), director al Editurii Adam (1994-2009). Are 33 de ani de jurnalism în Televiziune şi Radio, concretizaţi în documentare, programe în direct, emisiuni culturale şi dezbateri radiofonice: Universul artelor, Invitatul special, Cum vă place, Floare de latinitate, Idei în nocturnă, Autograf, Evenimente internaţionale, Vârsta de aur etc.
A îngrijit următoarele ediţii critice: vol. G.C. Nicolescu, Duiliu Zamfirescu, în colab. cu Ioan Adam, 1980; Duiliu Zamfirescu, Opere (vol. V, VI), în colab. cu Ioan Adam, 1982-1987.
A tipărit volumele: Bat clopotele pentru Basarabia (în colab. cu Ioan Adam), 1995; China, început de dragoste, 1995; Proba exilului (în colab. cu Ioan Adam), 2002;Clepsidra cu mărturii (Proba exilului, II), 2003; Paradisul infernal (Proba exilului, III), 2004; Iniţiere în radio. Curs universitar, 2008. În curs de apariţie: Imaginarul liric feminin. O secţiune de aur (2009).
Este inclusă în Who’s Who in Romania (2002) şi în Scripta manent – Ghid biobibliografic al scriitorilor din Radio, 1928-2004, editat de Societatea Română de Radiodifuziune (2004).
Este preşedintele Asociaţiei Femeilor Jurnaliste din România (1992-2009), membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 2006), membră a Societăţii Ziariştilor din România (1990-2009); membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (1992); membră fondatoare a Convenţiei Organizaţiilor de Media (COM) din România (2002).
A fost distinsă cu următoarele premii: Premiul Fundaţiei Crescent (1990), Premiul „Silvia Chicoş” (1991); Premiul pentru jurnalism modern al Fundaţiei Mass-Media Eveniment (1992); Medalia jubiliară „Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă” (1993); Premiul „Constantin Moruzan” (1993); Diplomă pentru promovarea Drepturilor Omului (ONU) (1993); Medalia „World Decade for Cultural Development”, oferită de Ministerul Culturii din R.P. Chineză (1995); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1996); Certificat şi brevet de luptător pentru victoria Revoluţiei Române, remarcat prin fapte deosebite (1996); Diplomă de excelenţă a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (1998); Medalia Adunării Naţionale a Poporului Chinez (2002); Ordinul Ziariştilor, clasa I, oferit de UZP (2002); Diploma de excelenţă pentru dialog şi interviu, oferită de UZP (2004). (Ilie Rad)

adam2ADAM, Ioan-Gheorghe (n. la 19 august 1946, municipiul Mediaş, judeţul Sibiu) este absolvent al Facultății de Limbă şi Literatură Română a Universităţii Bucureşti (1964-1969). Doctor în Filologie, cu teza Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu, la Universitatea Bucureşti, 2000. A ocupat următoarele funcții: redactor la ziarul Scânteia, secţia Literatură şi Artă (1969-1974), Bucureşti; şeful secţiei Cultură la ziarul Scânteia tineretului (1974-1983); redactor de rubrică în secţia Cultură a ziarului Scânteia (1983-1988); lector principal I la Editura Eminescu (1988-1991); publicist-comentator în secţia Cultură a ziarului Adevărul (1991-1992); consilier parlamentar, publicist la săptămânalul Parlamentul (1992-1993); redactor şef adjunct la cotidianul Vocea României (1993-1996) ; realizator-coordonator de programe culturale la Radio România Tineret, Societatea Română de Radiodifuziune (1996-2002); realizator, Redacţia Literatură-Arte a Societăţii Române de Radiodifuziune ( din 2002); prof. asociat dr. la Universitatea Româno-Canadiană din Braşov, unde predă cursulIstoria şi stilistica presei (2001-2003). În prezent este pensionar, din 2010.
Lucrări publicate:
A. Volume: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu (eseu), 1979; Planetariu (eseuri, critică şi istorie literară), 1984; Bat clopotele pentru Basarabia (publicistică, împreună cu Georgeta Adam), 1995; Inelele lui Saturn (eseuri, critică şi istorie literară), 1998; Panteon regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români, 2000; Oglinda şi modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu (eseu), 2001; Proba exilului (publicistică, împreună cu Georgeta Adam), 2002; Parole în Balcania (eseuri), 2003; Zidul şi Litera (eseuri), 2004; Oglinda de cerneală. File dintr-un jurnal de tranziţie 1991-2005 (eseuri), 2005; Povestea vorbelor. O istorie secretă a limbii române, 2007.
B. Antologii: Miron Radu Paraschivescu, Poezii, antologie, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1973; Duiliu Zamfirescu interpretat de…, antologie, studiu introductiv, tabel cronologic, note şi bibliografie de I.A., 1976; Ion Pillat, Pe Argeş în sus, antologie, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1984; Gh. Brăescu, Unde stă norocul, antologie, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1989; Ion Pillat, Casa amintirii, antologie, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1996; Mihai Beniuc, Ultima scrisoare de dragoste (Poezii), antologie, studiu introductiv, dosar critic şi bibliografie de I.A., 1999.
C. Ediţii: Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară, ediţie îngrijită, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1976; G. Călinescu, Enigma Otiliei, postfaţă şi bibliografie de I.A., 1984; Grigore Ghica, Să pot trăi, ediţie îngrijită, prefaţă şi note de I.A., 1992; I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută, ediţie îngrijită, prefaţă, tabel cronologic şi repere istorico-literare de I.A., 1993.
D. Prefeţe: Ceea ce nu se uită. Din lirica românească antifascistă, antologie de George Togan, prefaţă de I.A., 1977; Florin Costinescu, До желтизны (Până la galben), 1981, prefaţă de I.A.; Peregrinul mântuit, prefaţă de I.A. la Eugen Caraghiaur, Meteoriţi, Poeme din Canada, 1990; Poezia insomniacă, prefaţă de I.A. la Vasile Bardan, Poezia după Auschwitz, 1998; În loc de prefaţă (şi totuşi prefaţă) de I.A. la Ion Moise, Ploaia nopţii de iunie, 1999; De-a râsu-plânsu, prefaţă de I.A. la Mircea Bunea, Karaoke 2001, 2002; Poeme sub lună, prefaţă la Ilie Calotă, Lună cu lumina rece, 2002; Cercul continuu, prefaţă la Pompiliu-Mihai Constantinescu, Dimineţi în amurg…, 2006, Amintirea care doare, prefaţă la Mihai Ghiur, Pribegi în propria ţară, 2008, Floarea darurilor, prefaţă la Teodora Fîntînaru, Vitralii patinate, 2010.
E. Traduceri din opera originală în alte limbi: Un homo duplex: Nicolaus Olahus, Nicolae Olachus, umanistá latino transilvano, traducător: Nicolae Luca, 2002.
F. Traduceri din literatura universală, în volum: Gérard Bayo, Revolta lui Arthur Rimbaud (La Révolte d’Arthur Rimbaud), în româneşte de Ioan Adam şi Robert Adam, Prefaţă şi note de Ioan Adam şi Robert Adam, Cuvânt înainte de Dominique Daguet, 1998.
G. Ediţii critice: G.C. Nicolescu, Duiliu Zamfirescu, text ales şi stabilit, completări bibliografice, indice de nume şi titluri de Georgeta Adam şi Ioan Adam, prefaţă, note şi comentarii de Ioan Adam, 1980; Duiliu Zamfirescu, Opere, 5, Publicistică (1881-1908), ediţie îngrijită de Mihai Gafiţa şi Ioan Adam; argument, note, indici de I.A., 1982; Duiliu Zamfirescu, Opere, 6, Partea I, Publicistică (1909-1916) şi Partea a II-a, Publicistică şi memorialistică (1917-1921), ediţie îngrijită de Ioan Adam şi Georgeta Adam, note, comentarii, indici şi glosar de Ioan Adam, 1987; Duiliu Zamfirescu, Opere (1). Poezii şi nuvele, ediţie îngrijită, prefaţă, note şi comentarii de Ioan Adam, 1996. Circa 3.000 de articole în presa cotidiană şi culturală publicate din 1964 şi până în prezent.
Premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe 1995, pentru volumul Bat clopotele pentru Basarabia; Premiul şi Diploma de excelenţă ale Asociaţiei Culturale „Duiliu Zamfirescu”, 2002; Diplomă de excelenţă acordată la Zilele revistelor culturale din Transilvania şi Banat, ediţia a VI-a, Mediaş, 2006; „Premiul UZP pentru cartea anului 2007”, decernat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru volumul Povestea vorbelor. O istorie secretă a limbii române, Editura Paralela 45, 2007.
Iniţiative culturale: Co-fondator al Cenaclului şi Suplimentului literar-artistic „Confluenţe” al Scânteii tineretului (prima şedinţă:12 martie 1981), Editura Adam (din 1994), colecţiile „Istorie şi Politologie”, „Biblioteca Exilului”.
Membru ARIP, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor
Referințe critice în volume: Nicolae Baltag, Polemos, 1978, p. 151-156; L. Kalustian, Simple note, III, 1983, p. 111-113; Constantin Coroiu, Dialog în actualitate, 1985, p. 67-72, Paradisul perisabil, 2003, p.89-98; Lecturi subiective, 2009, p. 177-183; Z. Ornea, Înţelesuri. Medalioane de istorie literară, 1994, p. 91-96; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicţionarul scriitorilor români, A-C, 1995, p.11-12; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, I – Promoţia 70, 1995, p.522-523; Paul Silvestru, Carte de citire, 2002, p.93-95; Mihai Cimpoi, Duiliu Zamfirescu între natură şi idee, 2002, p.18-20, 62-67; C. Stănescu, Accente. Jurnal indirect, 2003, p. 415-419; Titus Vîjeu, Scripta manent. Ghid biobibliografic al scriitorilor din Radio, 2004, p. 13-14; Nicolae Mecu, Centrul şi Periferia. Itinerar pe orbita clasică a literaturii române, 2004, p. 110-114; Dicţionarul general al literaturii române, A/B, 2004, p. 33; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, A-L, 2006, p. 7-8;Enciclopedia Personalităţilor din România, 2006, p. 25; Tudor Cristea, De la clasici la contemporani, 2008, p. 335-350; Liviu Grăsoiu, Apariţii neaşteptate, 2008, p. 274-279. (Iulia Taraş)

arhip-odetteARHIP Odette, născută în Iaşi (20 mai 1960). Studii preuniversitare – Liceul „Mihai Eminescu”, din Iaşi – şefă de promoţie, în 1979. A urmat cursurile Facultăţii de Litere (secţia română-engleză) din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” – cursuri absolvite în 1983 (şefă de promoţie). A urmat cursuri de limba germană la Institutul „Goethe” (2006-2009). Limbi străine cunoscute: limba engleză, franceză şi germană.
A început cariera universitară în 1990, devenind, prin concurs, asistentă la Catedra de Lingvistică şi Limba română a Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi. Gradul de lector a fost obţinut în 1996, cel de conferenţiar în anul 2000, iar gradul de profesor, în 2005 (domeniul Comunicare). Teza de doctorat a fost susţinută în 1999 şi titlul de doctor în filologie confirmat în anul 2000; coordonator ştiinţific, prof. univ. dr. D. Irimia. Între 1990 şi 2001, şi-a desfăşurat activitatea la Universitatea „Al. I. Cuza” (Catedra de Lingvistică şi Limbă română), între 2001 şi 2010, la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi (fiind decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Comunicării în intervalul 2005-2009), iar din 2010, este titulară la Universitatea Ecologică Bucureşti, având şi contract de colaborare cu Departamentul de cercetare al Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi.
A beneficiat de burse posdoctorale „Nicolae Titulescu” la Universitatea din Viena, Austria (2006) şi, respectiv, bursă postdoctorală „Titu Maiorescu” la Universitatea din Turku, Finlanda (2009).
Este autoarea a nouă volume publicate la edituri recunoscute oficial, coautor al unui volum, coordonator a două antologii şi a colaborat la realizarea proiectelor concretizate în publicaţii, ca de exemplu: „Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Semne şi sensuri poetice”, vol. I şi II, coordonator D. Irimia, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, ISBN 973-703-057-5- Grant CNCSIS – şi „Studii şi cercetări de istorie a presei”, coordonator împreună cu Marian Petcu, conf. univ. dr. FJSC, Universitatea din Bucureşti, vol. al II-lea, Iaşi, Ed. Junimea, 2009, ISSN 2066-6462.
A tradus, din limba engleză, şase volume pentru Editura Polirom şi pentru Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (Introducere în economia politică modernă de P. Hardwick, J. Langmead, B. Khan, 2002; Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate de Ch. Larson, 2003; Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate de Ch. Larson, 2008, ediţie revăzută şi actualizată; Spirite animale de George A. Akerlof şi Robert J. Shiller, 2010; De data aceasta, e altfel de Carmen M. Reinhart şi Kenneth S. Rogoff, 2011; Ştiinţa libertăţii de Timothy Ferris, 2012).
Este autoarea a 84 de articole, studii şi comunicări ştiinţifice susţinute şi publicate în cadrul manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale în perioada 1981-2012. Dintre evenimentele ştiinţifice internaţionale amintim: Congresul internaţional al romaniştilor, Innsbruck – 2007; Congresul internaţional de onomastică, Toronto – 2008, Conferinţa internaţională de marketing şi comunicare CMC – 2008, Slovenia etc. A participat şi a coordonat activităţi de workshop (Aveiro, Portugalia, 2009). A fost membră şi coordonator în următoarele proiecte şi granturi: proiect CNCSIS Dicţionarul limbajului poetic eminescian, A fost referent ştiinţific şi coordonator al proiectului de cercetare în domeniul metodicii, iniţiat împreună cu MEdC şi Inspectoratul Şcolar Botoşani, concretizat în volumul Perspective interdisciplinare în învăţământul românesc, 2004, şi, de asemenea, coordonator al proiectului de cercetare cu tema Strategii alternative de diferenţiere şi individualizare în predare – învăţare – evaluare, finalizat prin Simpozion Naţional (9 aprilie 2005) şi lucrări publicate în volumul al II-lea. Alte activităţi: iniţiator şi persoana de contact pentru proiect european PRAJERO (Hope for Children), 2004-2005, finanţat de Guvernul Italiei; copartener în Proiect european “Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din SE României”, la iniţiativa Departamentului pentru relaţii interetnice în zonă; coorganizator al Colocviului Internaţional „Multiculturalitate şi interculturalitate”, 2007; co-coordonator al proiectului cu finanţare europeană „Dicţionar de termeni ştiinţifici şi religioşi” (partener „Institutul de Imagologie” din Cluj, prof. univ. dr. Mircea Bertea) – finalizat în 2008; membru în proiectul „Istoria presei româneşti în date”, 2008-2011 (în cadrul ARIP); Iniţiator şi coorganizator al Simpozionului Internaţional „Filologia modernă. Realizări şi perspective – Semiotica şi hermeneutica textului” în colaborare cu Academia din Republica Moldova (reprezentată prin conf. dr. Ana Bantoş). De asemenea, a fost referent ştiinţific, pentru segmentul de Limbă română, la Manualul pentru anul de completare la Şcoala de Arte şi Meserii, clasa a XI-a, 2006, autori: Mariana Rânghilescu, Irina Huilă, Daniela Păduraru, Geanina Cotoi.
A organizat ediţia a II-a a Congresului Naţional de Istorie a Presei în anul 2009, la Iaşi. În perioada 2008 – 2011 a fost preşedinte al filialei Moldova a ARIP. A iniţiat şi organizat cinci ediţii consecutive de sesiuni ştiinţifice naţionale la nivel de facultate şi universitate, precum şi seria de conferinţe „Voci în Aula Magna” (2006-2009).
A colaborat la realizarea de emisiuni cultuale şi cu tematică lingvistică la Postul de Radio Iaşi şi a publicat în ziarele locale eseuri şi editoriale (1995-2001).
Este membră a Asociaţiei Internaţionale a Romaniştilor, a AFCOM şi ARIP. (Cosmin Dumitrache)

iulianboldeaBOLDEA, Iulian (n. la 2 martie 1963, în oraşul Luduş, jud. Mureş). Studii liceale la Luduş şi Târgu-Mureş. Absolvent, în 1989, al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-franceză. A publicat în paginile revistei studii critice, eseuri, cronici literare şi poeme. În anul 1996 obţine doctoratul în filologie, cu o teză intitulată Faţa şi reversul textului (I.L. Caragiale şi Mateiu I. Caragiale). Din anul 2002 este profesor univ. dr. la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, iar din anul 2004 îndeplineşte funcţia de decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere. De-a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice şi cronici literare în majoritatea revistelor de cultură din ţară: România literară, Vatra, Apostrof, Caiete critice, Contemporanul, Orizont, Viaţa Românească, Ramuri, Limba română (Chişinău), Convorbiri literare, Cuvântul, Contrafort (Chişinău), Echinox, Steaua, Luceafărul, Tribuna, Familia, Euphorion, Dacia literară, Poesis, Tomis Astra, Observator cultural, Poezia, Arca, Antiteze, Târnava, Mozaicul etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor (din anul 1996), membru al ASPRO, al ARIP şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice. Din anul 2006 este membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Mureş. Membru în juriul Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, este preşedintele Comisiei pentru denumiri în administraţia publică locală, în cadrul Prefecturii judeţului Mureş. Debut absolut: revista Flacăra, anul 1983. A debutat editorial cu un volum de versuri intitulat Carte de vise (1994). A publicat următoarele cărţi de critică literară: Metamorfozele textului (1996), Faţa şi reversul textului (1998), Dimensiuni critice (1998), Timp şi temporalitate în opera lui Eminescu (2000), Ana Blandiana (2000), Simbolism, modernism, tradiţionalism, avangardă (2002), Poezia clasică şi romantică (2002), Scriitori români contemporani (2002), Poezia neomodernistă (2005), Vârstele criticii (2005), Istoria didactică a poeziei româneşti (2005), Poeţi români postmoderni (2006), Teme şi variaţiuni (2008), Aproximaţii(2010), Romanian Literary Perspectives and European Confluences (Elancourt, Franţa, 2011), Critici români contemporani (2011) şi De la modernism la postmodernism (2011). A colaborat la volume colective: Un destin istoric: Biserica Română Unită, (1999); Competiţia continuă. Generaţia 80 în texte teoretice (1999); Întoarcerea învinsului (2001); Portret de grup cu Laurenţiu Ulici (2002), Înapoi la lirism (2005); The New Central and East European Culture (Aachen, Germany, 2006);Meridian Blaga (2007); Studii de gen. Eseuri şi articole (2007); Intelectualii şi societatea modernă. Repere central-europene (2007); Scriitorul şi trupul său (2007);Comunicarea dintr-o perspectivă multidiciplinară (2007); Poetul for ever: Ion Mureşan (2008); Starea prozei (2008); Ion Ianoşi – 80 (2008); Arcade (2008), Nicolae Balotă, Peregrin prin patria cuvintelor (2009); Opera blagiană – Filosofie şi destin (2009), Ion Budai-Deleanu 250. Ţiganiada azi (2010); Virgil Nemoianu – 70 (2010);Comunicare, context, interdisciplinaritate (2010); Educaţie şi comunicare (2010); B. Fundoianu sau încercarea paradoxului (2010); Petru Maior şi iluminismul Europei Centrale (2011), Spiritul critic la Liviu Petrescu (2011); Ştefan Aug. Doinaş. Repere critice (2011); Mircea Ivănescu – 80 (2011); Ion Pop – 70 (2011); Litterature, Communication, Interculturality (Elancourt, 2011), Culture, Elites and European Integration. Communication (Paris, 2011); Culture, Elites and European Integration. Philologia (2011); Intercultural Perspectives on European Integration between Tradition and Modernity (2011), Al. Cistelecan sau bucuria exegezei (2012). Este prezent în mai multe antologii de poezie: Ceasul de flori. Antologie de poezie târgumureşeană (2001); Îmblânzitorul de timp. Antologie de poezie mureşeană (2003);Poeţii revistei „Echinox” (2004); Antologia poeţilor ardeleni contemporani (2004). A colaborat la prestigiosul dicţionar german Kindlers Literatur Lexikon (Metzler, Stuttgart / Weimar, 2009). A publicat peste 900 de articole de atitudine culturală şi social-politică, în presa mureşeană (Cuvântul liber, Zi de zi şi 24 de ore mureşene).
De-a lungul timpului, a participat la mai multe conferinţe internaţionale pe teme de literatură, cu unele comunicări apreciate de cercetătorii străini. Distincţii şi premii: Marele premiu al revistei “Astra”, 1988; Premiul revistei Vatra la Festivalul “Octavian Goga”, Ciucea, 1988; Două premii I la Concursul naţional al cercurilor ştiinţifice studenţeşti (1988); Premiul pentru debut al revistei Poesis, 1994; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Târgu-Mureş (1996, 1998, 2000, 2004, 2006, 2007, 2009, 2010, 2011); Ordinul „Meritul pentru învăţământ”, în grad de Ofiţer, 2004; Premiul de excelenţă al revistei Ambasador, 2004; Premiul de excelenţă „Superlativele culturale ale anului 2005”, pentru volumul Istoria didactică a poeziei româneşti, Radio Difuziunea Română, Studioul Regional din Târgu-Mureş, 2006; Premiul special al Festivalului internaţional „Lucian Blaga”, Alba-Iulia, 4-6 mai 2007, Marele Premiu al Festivalului Naţional „Lucian Blaga”, Târgu-Mureş, 2008, Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române (2011).
Referinţe critice: În volume: Ştefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic (1998); Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii’80-’90 (1999); Ana Cosma, Scriitori români mureşeni. Dicţionar biobibliografic (2000); Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti. 1950-2000 (2001); Diana Adamek, Castelul lui Don Quijote (2002); Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului” (2003); Eugen Simion (coord.), Dicţionarul general al literaturii române (2004); Horea Poenar (coordonator), Dicţionar Echinox. A-Z (2004); Constantin Cubleşan, Eminescu în privirile criticii (2005); Bogdan Creţu, Arpegii critice (2005); Traian Vedinaş, Echinoxismul. Dicţionar sintetic şi antologic(2006); Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române (2006); Al. Cistelecan, Diacritice (2007); Ovidiu Pecican, Sertarul cu cărţi (2007); Irina Petraş, Cărţi de ieri şi de azi (2007); Irina Petraş, Literatura română contemporană. O panoramă (2008); Viorica Ela Caraman, Antescriptum (2009); Dorin Borda, Ilarie Opriş, Dascăli mureşeni (2009); Constantin Bogoşel, Miscellanea Maris (2010); Enciclopedia personalităţilor din România (2010); Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi (2011); Romeo Soare, Scriitorii, valori eterne (2011). (Bianca Dumitru)

fotografie-elena-bondor

BONDOR, Elena (n. 5 octombrie 1967, jud. Bacău) a făcut studii universitare (licenţă şi studii aprofundate de Logică şi hermeneutică) la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie şi studii postuniversitare în domeniul Bibliologiei şi Ştiinţei Informării la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere. A obţinut, în anul 2005, titlul de doctor în filosofie, domeniul Filosofie (specializarea Logică), la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, cu teza Ştefan Lupaşcu în perspectiva logicii „dialectice”.

În prezent, lucrează la Departamentul Cercetare şi Informare Bibliografică din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi. Este coautor al mai multor baze de date bibliografice realizate în cadrul Departamentului de Cercetare al BCU Iaşi: Baza de date bibliografice ROMANIA, Baza de date bibliografice Alma mater / Dialog (1969-1990) şi Baza de date bibliografice Universul literar (1938-1945). Este autor al mai multor lucrări bibliografice, coautor şi redactor al volumului Literatură, arte, idei în Alma mater / Dialog: 1969-1990. Indice bibliografic / Aurelia Stoica (coord.), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005 şi coautor al volumului Revista Universul literar: 1938-1945. Bibliografie / Aurelia Stoica (coord.), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009. Este coautor al lucrărilor „Mihai Eminescu: bibliografie selectivă – 2012”, „Mihai Eminescu: bibliografie selectivă – 2013”, „Mihai Eminescu: bibliografie selectivă – 2014” şi „Mihai Eminescu: bibliografie selectivă – 2015” publicate în Studii eminescologice, vol. 15, vol. 16, vol. 17, vol. 18 / Viorica S. Constantinescu, Cornelia Viziteu, Lucia Cifor şi Livia Iacob (coord.), Cluj-Napoca, Clusium, 2013, 2014, 2015 şi 2016. A realizat, în cadrul BCU Iaşi, expoziţiile documentare dedicate lui Mircea Vulcănescu (în anul 2014), lui Ioan Petru Culianu (în anul 2015) şi lui Mircea Eliade (în anul 2016).

A fost redactor la revista de cultură Contrast (Iaşi) în perioada 2001-2003 şi redactor la revista Biblos (Iaşi) în perioada 2002-2016 (începând cu anul 2016 este membru al Consiliului ştiinţific al revistei Biblos).

A publicat volumele Ştefan Lupaşcu în perspectiva logicii „dialectice” (Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005) şi Adrien Le Corbeau – biobibliografie (Iaşi, Editura Fundaţiei AXIS, 2006). A publicat articole, studii şi interviuri în reviste de specialitate şi de cultură şi a colaborat la mai multe volume colective – printre care, Istoria jurnalismului din România în date – enciclopedie cronologică / Marian Petcu (coord.), Iaşi, Polirom, 2012. A tradus din limba franceză lucrarea Lexic de filosofie / Alain Graf, Christine Le Bihan, Iaşi, Institutul European, 2000.

A publicat, în volume colective, următoarele lucrări susţinute la congrese, conferinţe şi colocvii: „Paul Goma în revistele româneşti din exil: Limite, Paris, 1971-1986”, în Mass-media: între document şi interpretare. Studii şi cercetări de istorie a presei / Silvia Grossu (coord.), Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Centrul Editorial-Poligrafic USM, 2012; „Imaginea lui Cioran în presa românească: anii ’50”, în Imagine şi text / G. Bondor şi C. Nae (coord.), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2012; „Basarabia în revistele româneşti din exil”, în Basarabia după 200 de ani / Mihai Baciu şi Silvia Bocancea (coord.), Iaşi, Institutul European, 2012; „Presa culturală din România versus elita exilului: campania din 1979”, în Jurnalismul – o preocupare a elitei. Studii şi cercetări de istorie a presei / Răduţ Bîlbîie, Florin Şperlea şi Mihaela Teodor (coord.), Bucureşti, Tritonic, 2013; „Puterea comunistă şi exilul românesc. Secvenţe din presa românească dedicată exilului”, în Bestiarul puterii / Diana Mărgărit, Ioan-Alexandru Tofan (coord.), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014; „Anti-communism, memory and ethical difference in the romanian exile press (the Luceafărul and Ethos magazines)”, în Globalization and Intercultural Dialogue: Multidisciplinary Perspectives. Section – Literature / Iulian Boldea (ed.), Tîrgu-Mureş, Arhipelag XXI, 2014; „Perspective teoretice asupra războiului în Noua Revistă Română (1914-1916)”, în Presa primului război mondial / Cătălin Negoiţă şi Zanfir Ilie (coord.), Bucureşti, Tritonic, Axis Libri, 2015; „Mircea Eliade, cenzura şi presa culturală românească din perioada comunistă. Studiu de caz: interviul cenzurat din Contemporanul, 1972”, în Presa culturală / Ion Zainea, Ioan Laza, Beáta Menesi, Carmen Ungur-Brehoi (coord.), Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2015; „Parallel bibliographies. Coordinates of the romanian bibliography (in the country and in exile) during the communist period”, în Debates on Globalization. Approaching National Identity through Intercultural Dialogue: Studies and Articles. Section: Literature / Iulian Boldea (coord.), edited by the Alpha Institute for Multicultural Studies, published by „Arhipelag XXI” Press, Tîrgu Mureş, 2015; „Mircea Vulcănescu – Unprecedented writings in the romanian exile press”, în Globalization and National Identity. Studies on the Strategies of Intercultural Dialogue. Literature Section / Iulian Boldea (coord.), edited by the Alpha Institute for Multicultural Studies, published by „Arhipelag XXI” Press, Tîrgu Mureş, 2016; „Filosoful Iosif Brucăr şi revista Lumea evree (1919-1920)”, în Mediamorfoze II – Presa minorităţilor etnice din România / Cătălin Negoiţă (coord.), Bucureşti, Tritonic, 2016.

Este membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei începând cu anul 2012. (Bianca Dumitru)

marinela-burecicBURECIC, Marinela (n. la 26 februarie 1978,  Flămânzi, jud. Botoșani). A absolvit Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoşani, profilul chimie-biologie (1996), apoi Facultatea de Teologie-Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, din cadrul Universitǎţii „Al.I. Cuza” din Iaşi,  profilul Teologie-Filologie (2000). A urmat studii de masterat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al.I. Cuza”din Iaşi (2008),  profilul Managementul resurselor umane, şi la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, profilul Comunicare şi relaţii publice (2010).
Din anul 2000 este profesor de limba și literatura română la Şcoala Gimnazială „Ion Bojoi” din Flămânzi. În  2010 obține gradul didactic I.
În anul 2006 a beneficiat de o mobilitate individuală de formare continuă, în cadrul Programului Sectorial Comenius –  Tracing back Europe: from Tessaloniki to Isanbul – Comenius 2.2 C (11.04-22.04.2006).
Director al Şcolii Gimnaziale „Ion Bojoi” Flămânzi (mai 2008- septembrie 2009), consilier educativ (2006-2008), responsabil al comisiei metodice (2007-prezent).
Alte activități: prezentarea unor spectacole publice  organizate de autorităţile locale sau de anumite asociaţii, coordonator a două numere din revista şcolii „Gânduri şi fapte”.
A participat la cel de-al V-lea Congresul Internațional de Istorie a Presei, „Mass-media între document și interpretare”, care a avut loc la Chișinău, 2012 (cu studiul Revista „Făclioara” –  un simbol de lumină în Flămânzi), la Simpozionul Judeţean „Copii fericiţi într-o lume mai curată”, Iaşi, 2005 (titlul comunicǎrii: Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară), la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Suceava, 2005 (titlul comunicǎrii: Împreună pentru un viitor mai verde).

cernicovaCERNICOVA-BUCĂ, Mariana (n. la 16 februarie 1960,Timişoara) este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii de Vest dinTimişoara (1983). Doctor în filologie (1999), conferenţiar universitar (2000) la Universitatea „Tibiscus” din Timişoara (Facultatea de Jurnalism, 1998-2009; între 2004-2008 prorector), respectiv – la Universitatea „Politehnica” din Timişoara (Departamentul de Comunicare şi Limbi Străine, din 2009). Publicist din 1990, colaborează cu interviuri, reportaje şi comentarii la ziare locale, regionale şi naţionale din România. Este expert în probleme de politologie, istorie contemporană, administraţie publică, afaceri euroregionale şi europene, ştiinţele comunicării (jurnalism şi relaţii publice). A urmat un stagiu de pregătire în management academic la Universitatea „George Washington” din SUA (2005).
Ca autor, semnează fie ca Mariana Cernicova, fie ca Mariana Cernicova-Bucă. Este autor al următoarelor volume: Podul de piatră. Mărturie despre Basarabia, 1996; Interviul, un dialog specializat, 1997; Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, 1999; Regiunea de dezvoltare V Vest: politică şi administraţie, 2003; Noi suntem poporul. Timişoara, decembrie 1989, 2003; Punctuaţia în publicistica românească actuală, 2007; Universul mediatic timişean (1989-2009), 2009. Este prim autor al volumelor Mass-media din Timişoara postdecembristă, 2000; Dicţionarul vieţii publice timişene postdecembriste 1989-2000, 2000, şi autorul capitolului de istorie 1990-2004 în volumul Din cronologia judeţului Timiş, 2004.
Este membru al următoarelor organizaţii neguvernamentale: European Communication and Research Association (ECREA), Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP – membru în Comitetul Director), Asociaţia Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare (AFCOM), Alianţa Universităţilor pentru Democraţie (AUDEM – membru în Comitetul Director), Asociaţia Orizonturi Universitare (AOU), Asociaţia Presei Timişorene (APT), Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timişoara.
Pentru activitatea desfăşurată a fost distinsă cu Ordinul şi medalia Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler (2004). (Ilie Rad)

chiaburuCHIABURU, Elena (22 august 1967, Costești, jud. Vaslui) – Licențiată în Istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași în anul 1990. Doctor în Istorie și Științe auxiliare în anul 2003, cu teza Carte și tipar în Țara Moldovei. Este bibliotecar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” (din octombrie 2002). Anterior a fost angajată a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași (între 1990 – oct. 2002), unde a parcurs toate etapele profesionale. Ca o recunoaștere a activității sale, în septembrie 2010 Asociaţia Bibliotecarilor din România i-a conferit Premiul „Ioachim Crăciun” (cel mai bun bibliotecar universitar din România), iar în 2011 a obținut Premiul III, Categoria Bibliotecarul anului, acordat de Fundația Dinu Patriciu în cadrul Galei pentru educație. A fost inclusă în Dicționarul bibliologilor români, alcătuit de Gh. Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011, p. 63, sub voce. Este consultant științific – domeniul „Istorie” al revistei „Philobiblon”, Cluj- Napoca, ISSN 1224-7448; membru în Comitetul științific al Simpozionului Istorie, cultură, patrimoniu, organizat de Muzeul Literaturii Române Iași (din 2015); membru în consiliul științificE al Anuarului Arhivelor Naționale Bacău „Acta Bacoviensia” (din 2015). Este Expert în Carte veche și Documente, acreditat de Ministerul Culturii. A publicat aproape 100 de studii, articole și recenzii și a susținut cîteva zeci de comunicări la conferințe, simpozioane și sesiuni științifice. Domeniile de interes sunt istoria cărții și a tiparului, a presei, a bibliotecilor, a Bisericii și a culturii românești. A elaborat două lucrări devenite de referință: Carte și tipar în Țara Moldovei (două ediții, în 2005 și 2009) și Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei (vol. I – IV, în colaborare cu acad. Ioan Caproșu).

fotografie-vciobanuCIOBANU, Vasile (n. la 13 decembrie 1947, Bălţaţi, jud. Iaşi). Studii liceale la Tg. Frumos, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi, specializarea istorie (1971). Doctor în istorie (1999), cercetător ştiinţific I (din 2000) la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, unde a fost angajat în 1971. În anii 1994-2011 lector şi conferenţiar universitar (din 2002). Din 2011 conf. univ. asociat. În 1998-2000, 2002-2008 şef al Catedrei de Istorie Modernă şi Contemporană a Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Preocupat de istoria germanilor din România în sec. XX, istoria minorităţilor naţionale, istoria presei, istoria oraşelor, istoria relaţiilor internaţionale în sec. XX, istorie economică în sec. XX. A organizat, în colaborare, 25 de sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi a publicat lucrările unora dintre acestea, în colaborare cu Sorin Radu: Partide politice şi minorităţi naţionale din România în sec. XX, I-VI(2006-2011); Unirea din 1918. Act fundamental al istoriei României (2008). A coordonat şi a colaborat la publicarea unor instrumente de lucru: volume de bibliografie (Bibliografia istorică a oraşelor din România-2008, Bibliografia cărţilor apărute în limbile minorităţilor naţionale şi despre minorităţile naţionale din România în perioada 1990-2001, I (2003); volume de documente în colaborare: Frontul Plugarilor. Documente , I 1944-1947 (2011), Ideologie şi formaţiuni de dreapta în Romania, VII, 1941-1943 (2009), cronologii:Cronologia germanilor din România 1989-2009 (2011). A publicat volumul de autor Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944 (2001), pentru care a primit premiul “George Bariţiu” al Academiei Române. Coautor la volumele: Anul 1918 în Europa Central-Estică. Contribuţii bibliografice şi istoriografice (2007),Taten und Gestalten. Bilder aus der Vergangenheit der Rumäniendeutschen, II (2002), Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor româneşti, maghiare şi slovace din Austro-Ungaria 1867-1918 (2001). Are 25 de contribuţii în volume colective apărute în ţară şi în Germania şi 75 de studii şi comunicări în reviste de specialitate. A susţinut peste o sută de comunicări la manifestări ştiinţfice interne şi internaţionale asupra unor teme din domeniile care îl preocupă. A prefaţat 5 volume de istorie. Stagii de perfecţionare şi documentare la Berlin, Tübingen, München, Moscova, Dresda, Gundelsheim/Nekar. Director de grant ANST (2000), membru grant A CNCSIS (2006-2008).
Este preşedintele Comisiei de Istorie a Oraşelor din Romania (din 2008), preşedintele Societăţii „Civitas nostra” pentru studierea istoriei oraşelor (din 2006), secretar de redacţie (1993-2000) şi redactor-şef al revistei “Historia Urbana” (din 2001), redactor-şef adjunct al “Anuarului Institutului de Cercetări Socio-Umane” Sibiu (1994-2011), membru în comitetul de conducere al Societăţii de Studii Transilvane (din 2006).
Referinţe critice. În volume: Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu. Semicentenar 1956-2006, coord. Paul Niedermaier, Sibiu, Editura Honterus, 2006, p.135-139;Forschungsinstitut für Geisteswissenschaften Hermannstadt, Honterus Verlag, Hermannstadt, p. 141-145; Enciclopedia personalităţilor din România. Editor Ralph Hübner, ed. a III-a, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien A.G., Zug, 2008, p. 273. (Iulia Taraş)

danilov

 

Maria DANILOV (n. la 7 aprilie 1956, Măcăreşti, raionul Ungheni, R. Moldova). Studii liceale la școala medie din s. Măcăreşti, Ungheni (1973), apoi absolventă a Facultăţii de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova(1983); Doctor în istorie (2004), conferențiar cercetător (2011); cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei (1989-2005); şeful Secţiei Ediţii Ştiinţifice, MNIM (2005-2006); seful Secţiei Istorie Modernă Contemporană (2006-2014); cercet. ştiinţific coordonator, Secţia Istorie Modernă, Institutul de Istorie al AŞM; Expert independent în cadrul I.P. CCE (Consiliului Consultativ de Expertiză), AȘM în evaluarea propunerilor de proiect de cercetare ştiinţifică fundamentală 2015-2018; membru al Consiliilor ştiinţifice specializate (ad-hoc) de susţinere a tezelor de doctor la specialitatea 07.00.02, Universitatea de Stat din Moldova (2010, 2014); membru al Consiliului științific al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (2004-2014); Membru al colegiilor de redacţie: revista Tyragetia (Chişinău); Revista  Română de Istorie a Presei (Bucureşti); Destin Românesc (Chişinău); Revista Română (Iași); membru al Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova (AIRM), al Asociației Române de Istorie a Presei (ARIP).

Domenii de interes de cercetare: cercetări orientate prioritar spre studiul istoriei culturii române (epoca modernă), a istoriei culturii din Basarabia sub ocupaţia ţaristă (1812-1918). Contribuţii în problema istoriei presei scrise din Basarabia, în problema cărţii, a circulaţiei vechii cărţii româneşti în spaţiul dintre Prut şi Nistru.

A publicat mai multe studii și lucrări științifice (145) în Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, inclusiv studii monografice:Cenzura sinodală şi cartea religioasă în Basarabia. 18121918 (între tradiţie şi politica ţaristă), (Bons Offices, Chişinău, 2007); Presa şi cenzura în Basarabia. Documentar (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea) (Pontos, Chişinău, 2012); Carte, cenzură și biblioteci în Basarabia. Inventarierea surselor (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea), Colecția Biblioteca Meșterul Manole (Chișinău, 2016). Autor și coordonator al unor cataloage de colecție: Cartea românească în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. 1683-1918. Catalog (Tyragetia, Chişinău, 2002); Acte basarabene tipărite în limba română. 1811-1861. Catalog (Bons Offices, Chișinău, 2014); coordonator al unor volume colective: Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori. 1854-2004 (Cartdidact, Chişinău, 2005); Presa Scrie istoria. Primul simpozion Naţional de jurnalism. 11-12 mai 200 (Libertas, Chişinău-Ploieşti, 2008); Mass-media între document şi cercetare. Tezele comunicărilor ştiinţifice ale participanţilor la Congresul Internaţional de Istorie a Presei (CEP, USM, 2012); Nobilimea basarabeană în epoca reformelor din  Imperiul  Rus -volum dedicat memoriei lui Alexandru Matei Cotruţă (Chişinău, 2013). A îngrijit şi prefaţat ediţia Ange Bally, O lucrare de acum un secol despre Basarabia ca ținut moldovenesc”, publicată de Nicolae Iorga în limba franceză, Seria A BIBLIOGRAFIA (Tritonic, București, 2016). (Bianca Dumitru)

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

s6301332ffGYŐRFFY, Gábor (n. 22 septembrie 1971, Baia Mare) a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Fizică (licenţă şi masterat) şi la Facultatea de Litere (doctor în Litere, 2007). În prezenr, este lectorr la Departamentul de Jurnalism din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Coordonator al programului de studii Jurnalism – linia maghiară. Colaborator la numeroase reviste din România și din străinătate: Korunk, Székelyföld, Művelődés, Philobiblon, Magyar Könyvszemle, Revista Română de Istoria Presei. Redactor-șef adjunct al revistei ME.DOK (Media – Istoria presei – Comunicare).

Este autor al volumului Cenzúra és propaganda a kommunista Romániában. A romániai magyar nyilvánosság korlátozása a kommunista diktatúra időszakában (Cenzură și propagandă în România comunistă. Limitarea libertății de exprimare a minorității maghiare în timpul dictaturii comuniste). Komp-Press, Cluj, 2009.

zanfirZANFIR, Ilie (n. la 5 mai 1952, Vânători, jud. Galaţi). Studiile liceale (1967-1971) le realizează la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi. Este absolvent al Facultății de Limba şi Literatura Română a Universității din Bucureşti (1979). Absolvă (2007) masteratul în Administraţie Publică în cadrul Universității Bucureşti. Absolvă (1998) cursurile de limbă franceză din cadrul „Cambridge Study Centre SA”.
Este absolventul cursurilor de management al „Societé Eurocedres SA” din Paris (1998), al cursurilor INA din cadrul Programului de perfecţionare „Relaţiile instituţiilor publice cu mass-media” din Timişoara (2005) și al cursurilor Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (2008) în domeniul manager de proiect.
A lucrat ca: tehnician la Regionala CF Galaţi (1972-1979); lucrător cu munca politică la UTC (1979-1985); primar al comunei Rediu, jud. Galaţi (1985-1986); preşedinte al CUASC (Consiliul Unic Agroindustrial de Stat și Cooperatist) în cadrul Consiliului Judeţean Galaţi (1986-1989); director al Clubului şi Bibliotecii SIDEX (1990-2001); redactor șef adjunct la ziarul Primăriei Galaţi – Informaţia de Galaţi; consilier personal al Primarului Municipiului Galaţi (2001-mai 2007). Din 2007 este directorul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați.
Este doctor în Filologie la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi Galaţi: Ghid istoric şi turistic și Galați: Ghid turistic cu tema Reflectarea fenomenelor literare în presă românească între anii 1990-2000 și în Jurnalism la Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova, cu tema Publicistica în opera lui V.A. Urechia.
Este consultant științific pentru reeditarea lucrării Istoria Românilor, autor Vasile Alexandrescu Urechia și autor/coordonator al volumelor: Axis Libri: Brand cultural gălăţean, Dunărea: Poveste şi adevăr, Faţete ale publicistului şi memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia, Fenomenul literar în presa românească între anii 1990-2000, Galaţi: Ghid istoric şi turistic (coautor Pompiliu Comşa), Galaţi: Ghid turistic/Galaţi: Travel Guide (coautor Pompiliu Comşa), Galaţi and the Danube: Danubian Essays, Galaţiul în spaţiul cultural naţional, Interferenţe culturale, Presa gălăţeană în timpul primului război mondial: Contribuţia unui ziar independent: „Înainte. Galaţii-Noi”, Publicistica lui Vasile Alexandrescu Urechia în contextul social-politic al epocii: 571.01. Jurnalism şi procese mediatice, Reflectarea fenomenelor literare în presa românească între anii 1990-2000, Romanul de analiză la Liviu Rebreanu, Wuhan. Viteza clipei. Însemnări de călătorie din China, Wuhan. The Second’s Speed: Travel Notes from China, Wuhan: viteza clipei (în limba chineză), Eseuri danubiene, Eseuri danubiene. Dunărea, poveste și adevăr, A. Urechia, publicist, Eseuri danubiene. vol 2, Galațiul și Dunărea, Dicționarul scriitorilor gălățeni, De Dunăre: Dăinuire la Galaţi.

A scris peste 150 de articole în: Realitatea în Diaspora, Dunărea de Jos, Buletinul Fundaţiei Urechia, Dominus, Şcoala gălăţeană, Biblioteca, Asociaţia, Porto-Franco, Axis Libri, Ararat, Viaţa liberă, Realitatea, Comunicare interculturală şi literatură, Zile şi nopţi în Galaţi şi Brăila, Oglinda literară, Tecuciul literar-artistic, Imparţial, Academia oamenilor ce vă respectă, Impact Est, Contemporanul. Ideea europeană, Convorbiri literare etc.
Este directorul publicațiilor: Asociaţia. Buletinul Fundaţiei Urechia, AXIS LIBRI – reviste proprii ale Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați.
Primește Diplomă de Excelenţă acordată de Biblioteca Naţională a României „pentru buna colaborare şi sprijinul deosebit acordat proiectelor Bibliotecii Naţionale a României“ (2008); Diplomă de participare la Congresul Internaţional de Istorie a Presei din România (2009); Premiul Societăţii bibliofililor „Paul Mihail” pentru volumulGalaţi: Ghid istoric şi turistic (2011); Menţiune pentru volumul Galaţi: Ghid istoric şi turistic (2011) la Salonul Internaţional de Carte, ediţia a IX a; Premiul „V.A. Urechia” al Asociației Bibliotecarilor din România (2008, 2011).
Este membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România, ABR (2007); membru al Filialei Galați a Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice din România, ANBPR (2007) și președinte (din 2012); preşedinte al Filialei Galaţi a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (2008); membru al Academiei de Ştiinţe Naturale a Federaţiei Ruse (2008); membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2009). (Bianca Dumitru)

ilincan-vasileILINCAN, Vasile-Gheorghe (n. 18 aprilie 1956, Suceava, judeţul Suceava). Studii liceale la Suceava, Liceul ,,Petru Rareş”. Absolvent al Institutului de Învăţământ Superior din Suceava, Facultatea de Învăţământ Tehnic şi Pedagogic, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura franceză. Doctor în filologie (2004), al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (titlul tezei de doctorat: Stilul publicistic eminescian). Lector universitar la Departamentul de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Director al Departamentului de învăţământ la distanţă şi educaţie continuă al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (2001-2012).
A tipărit următoarele volume: Stilul publicistic eminescian, cu o prefaţă de Al. Andriescu, Editura Universităţii, Suceava, 2004; Mihai Eminescu – publicist (Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri literare şi Curierul de Iaşi). Studiu, antologie, note, bibliografie şi indice de nume, Editura Universităţii Suceava, 2006; Istoria presei literare româneşti. Secolul al XIX-lea, Editura Universităţii ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, 2010.
A publicat peste 50 de studii şi recenzii în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.
Membru fondator al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2007) şi vicepreşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Filiala Moldova (2011).
Referinţe critice. În volume: Al. Andriescu, Prefaţă la volumul Stilul publicistic eminescian, 2004, p. 5-9. Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale, 2006 (p. 43, 64, 260). Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comunicării fatice prin mass-media, 2006, p. 344-345, 384. Studii de eminescologie, 9. Volum coordonat de Viorica S. Constantinescu, Cornelia Viziteu, Lucia Cifor, 2007, p. 271. Adela Novac, Limba română contemporană (note de curs), 2007, p. 34. Lilia Trinca, Limba română contemporană (Sintaxa), 2007, p. 114.
A publicat epigrame în: Antologie de catrene şi epigrame. Prefaţă de Corin Bianu, 2009. Constantin Iuraşcu-Tataia, Pocnind din bici…, 2012. (Bianca Dumitru)

carmen ionescu

IONESCU, Carmen este licențiată a Facultății de Litere, din cadrul Universității din București. A urmat cursuri postuniversitare în științe ale comunicării la SNSPA București și Facultatea Paris III – Sorbonne Nouvelle, iar în anul 2014 a obținut titlul de doctor în științele informării și comunicării, la Facultatea Paris III – Sorbonne Nouvelle, cu lucrarea Agenţiile de presă din  România şi circulaţia internaţională a informaţiei. A urmai mai multe cursuri de perfecționare: Managementul proiectului (2004), Tehnica vorbirii la microfon (2002-2003), Info – imagine sonoră (1998), Self Management (1996), Integrare europeană (1995-1996).

Din anul 2016 este cadru didactic colaborator al FJSC. Din anul 1993 este angajat al agenţiei de presă Rador (Societatea Română de Radiodifuziune), fiind, pe rând, redactor (1993-2006), redactor-șef (2006-2014), manager (2014-prezent).

 Este autorul trei volume: Agenţiile de presă din România : din 1889 până astăzi (2007), Agenţiile de presă din România : 1889-1999 (2001). Si-a adus contribuția la mai multe lucrări colective: Le discours des agences roumaines de presse sur l’élargissement européen, în cartea Médias et Bonne Gouvernance face aux enjeux de l’élargissement de l’Union Européenne,  Les agences de presse de la Roumanie et l’élargissement européen. Etude de cas, în cartea La contribution des média à l’élargissement de l’Union Européenne, Les agences de presse roumaines: rôles et fonctions, în cartea Redéfinir les territoires de la communication, Rador, facteur de démocratisation de la société roumaine postcommuniste, în cartea Le rôle des média et des nouvelles technologies de l’information et de la communication dans la démocratisation des sociétés de l’Europe Centrale et Orientale, Actori geopolitici ai comunicării: primele agenţii telegrafice la Bucureşti, în cartea Siguranţa naţională într-o lume a globalizării.

lucian-ionica

IONICĂ, Lucian (n. 1952, Timişoara) a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie, specializarea Filozofie, din cadrul Universității din Bucureşti (1977) și a urmat studii postuniversitare de montaj film şi televiziune, în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti (1984). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, cu lucrarea Valenţele epistemologice ale imaginii vizuale.

Experienţă profesională. În perioada 1980-1992, a realizat filme de cercetare şi didactice, la Universitatea de Vest din Timişoara, iar din 1992 este cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă discipline centrate pe jurnalismul de televiziune, film documentar şi comunicarea audiovizuală. Din 1994, este angajat al TVR Timișoara, unde a fost, pe rând, regizor de montaj (1994-1996), redactor şef/producător general (1997-2002) și director (2003 – 2009, 2011 – 1013, 2015-prezent). A realizat peste 40 de documentare și reportaje tv.

Activitate științifică. Este autorul volumelor de specialitate: Imaginea vizuală (2000), Dicţionar explicativ de televiziune, englez – român (2001), Dicţionar explicativ de televiziune, englez – român (2005 – ediţie revizuită şi adăugită), Introducere în industria şi producţia de televiziune (2009), Documentar şi adevăr (2013); și coautor al volumelor: Manualul de jurnalism, vol. I şi II (coord. prof.univ.dr. M. Coman) și Dicţionar enciclopedic de comunicare şi termeni asociaţi (coord. Marian Petcu, 2014). De asemenea, a publicat două volume de proza: Ziua confuză (proză SF, 1983) și Ţarcu (roman, 1989).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al European Journalists Association – the communication network, al Asociaţiei Timişorene de Fotografie și al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

ioan-lazaLAZA, Ioan (n. la 22 octombrie 1953, Meziad/Remetea, jud. Bihor) a absolvit Liceul pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea (1968-1973), iar ulterior Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1974-1978). Între 1978 şi 1982 activează ca redactor la cotidianul Crişana din Oradea, iar în intervalul 1982-1989 este corespondent al Scânteii pentru Bihor. Apoi, timp de doi ani (1990-1991), ocupă postul de secretar general de redacţie la ziarul Crişana, după care îndeplineşte funcţia de redactor şef al acestui cotidian (1991-1993). Răstimp de un deceniu (1993-2003) va fi preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. „Anotimp” SRL, Casă de Presă şi Editură din Oradea, şi director al publicaţiilor Crişana (cotidian), Crişana Plus (săptămânal) şi Al cincilea anotimp (revistă de cultură). Din 2003 este lector la Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Programul de studii Jurnalism.
Este coautor al lucrării Discurs politic şi comunicare, vol I-II, (2004), realizată împreună cu Lia Maria Pop. Contribuţii în volume colective: Ilie Rad (coord.), Jurnalismul cultural în actualitate (2005); Lia Maria Pop şi Cristina Matiuţa (coord.), European Identity and Free Movement of Persons (2005); Marian Petcu (coord.), Studii şi cercetări de istoria presei I (2008); Marian Petcu, Odette Arhip, Marcela Ifrim (coord.); Studii şi cercetări de istoria presei II (2009); Analele Universităţii „Tibiscus”, vol XIV, Seria Jurnalistică (2009); Lia Maria Pop, Simona Fer ş.a. (coord.); De la politicile educaţionale la realităţile educaţiei (2011). Semnătura sa poate fi întâlnită în revistaFamilia, Journal of Identity and Migration Studies, Revista Română de Istoria Presei etc.
Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Asociaţiei Formatorilor în Comunicare şi Jurnalism, al Asociaţiei Române de Istoria Presei ş.a. A fost distins cu Ordinul Ziariştilor, clasa I, pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică (2001), respectiv cu Medalia de Aur (2006), ambele conferite de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.
Referinţe critice. În volume: Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor (1940-2000); Dicţionar sentimental, vol. I, (2002), p. 476-477; Aurel Chiriac, Mircea Bradu, Ioan Godea, Gheorghe Măhăra, Monografia judeţului Bihor, vol. III, Oameni (2011). (Bianca Dumitru)

cristina-lazarLAZĂR, Cristina (n. la 1 februarie 1984, Constanța, jud. Constanța). Studii liceale la Constanța, apoi absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Jurnalism, a Universităţii „Ovidius” din Constanța (2003-2007). Diplomă de masterat în istorie şi ştiinţe politice, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Masterat: Politică mondială şi europeană, Universitatea „Ovidius” din Constanţa (2007-2009).
Studii doctorale în ştiinţele comunicării, în curs (începând cu anul 2009), Şcoala Doctorală „Ştiinţe politice şi ale comunicării”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Titlul tezei: Presa regională în context european. Studiu monografic – integrala operei jurnalistice a lui Ioan N. Roman. Conducător de doctorat – prof. univ. dr. Ilie Rad.
Redactor la Biroul de promovare și relații publice al Universităţii „Ovidius” din Constanţa și preparator universitar/asistent universitar (din 2008) la specializarea Jurnalism, a Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanța.
A participat, în perioada 2007-2012, cu lucrări pe teme legate de istoria presei, la 10 manifestări științifice naționale de jurnalism, unele cu participare internaţională, (congrese, simpozioane, conferințe și sesiuni de comunicări).
A publicat, în aceeași perioadă, articole în volume colective: 130 de ani de la revenirea Dobrogei la ţară. Dileme mediatice, publicat în Studii şi cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, coordonatori: Marian Petcu, Odette Arhip, Marcela Ifrim, Editura Junimea, 2009, Iaşi; Ioan N. Roman şi Justiţia Dobrogei – o publicaţie de specialitate de notorietate europeană, publicat în volumul Cultura şi presa în spaţiul european – Tradiţie şi modernitate în presa europeană, Ediţia a II-a, coordonatori: Mihaela Cârnu, Cătălin Negoiţă, Editura Ars Docendi, 2010, Bucureşti; Ioan N. Roman, un publicist european, în volumul Presa locală şi regională românească, în context european, coordonator: Gabriela Rusu-Păsărin, Editura Independenţa economică, 2010, Pitești.
Alături de Aurelia Lăpușan, este coordonator al volumului Presa română interbelică între mitologizare și recuperare critică, 2011. (Iulia Taraş)

lapusan-aureliaLĂPUŞAN, Aurelia (n. la 24 iulie 1948, Constanţa, judeţul Constanţa), absolventă a Facultăţii de Limba şi literatura română Bucureşti (1970). Doctor în filologie(1998), conferenţiar din 2003 la Catedra de literatură, filosofie şi jurnalism a Facultăţii de Litere, Universitatea „Ovidius“ Constanţa, directorul Biroului de presă al Universităţii, redactor-şef al revistei Ovidianum. Activitate jurnalistică însumând peste 6300 articole. Vicepreşedinte al Asociaţiei Femeilor de Afaceri, BOW, filiala Constanţa; preşedinta Asociaţiei de Prietenie Româno-Elenă a Femeilor din România, DORIS. Cetăţean de onoare al municipiului Medgidia, Membru în Consiliul de onoare al municipiului Mangalia.
A obţinut: Premiul internaţional de jurnalistică Viterbo – Italia, 1996; Premiul Uniunii Scriitorilor şi al revistei Tomis, 1999; Premiul special la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” pentru monografia Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (coautor: Ştefan Lăpuşan), 2002; Premiul ROMATOM pentru cel mai activ jurnalist în prezentarea energeticii nucleare în anul 2002; Premiul de excelenţă la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” pentru monografia Constanţa-file de album, 2004; Premiul pentru proză al Editurii „Ex Ponto”, 2005; Premiul special la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” pentru monografia Mamaia. Album cu amintiri, 2006; Premiul de publicistică „Comandor Eugeniu Botez” acordat de Clubul Amiralilor din România. Membră a Societăţii Europene pentru Cultură Veneţia-Italia; Preşedinta filialei Constanţa a ARIADNA, asociaţia femeilor din presă; Membru în Uniunea Scriitorilor din România; Vicepreşedintă a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, în perioada 2003-2006; Secretar ştiinţific al Asociaţiei Române de Istorie a Presei; Membră a Asociatiei Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare din România; Membră în consiliul redacţional al Revistei Române de Jurnalism şi Comunicare.
A tipărit următoarele volume: Teatrul şi presa în Dobrogea, Consideraţii despre receptarea estetică a actului teatral, 2000; Curs de jurnalistică. Genurile presei, 2002;Tehnici de redactare în presa scrisă (coautor: Raluca Petre), 2005; Reporter de serviciu. Universitatea Ovidius, 2006.
Monografii: Cernavoda 1995 (coautori: Ştefan Lăpuşan şi Tiberiu Birda), 1996; Medgidia Carasu (coautor: Ştefan Lăpuşan), 1996;, Memoria oraşului (coautor: Ştefan Lăpuşan), 1997; Drumuri în istorie (coautor: Ştefan Lăpuşan), 1998; Techirghiol pentru Europa (coautor : Ştefan Lăpuşan), 1999; Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (coautor : Ştefan Lăpuşan). Prefaţă de PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2001 ; Constanţa. File de album (coautori : Ştefan Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Constanţa, Editura Dobrogea, 2005, 250 p. A4, Mamaia-file de album.1906-2006 (coautori Ştefan Lăpuşan, Gheorghe Stănescu), 2006;Mangalia în paginile vremii (coautor: Ştefan Lăpuşan), 2007; Tahitiperla misterioasă a Planetei albastre. Jurnalism în spaţiu internaţional,2008; Lecţia de iubire.Corespondenţă cu scriitorul Pericle Martinescu, 2008; Valori ale culturii de masă în Dobrogea, 2009. (Ilie Rad)

stefan-lapusanLĂPUŞAN Ştefan, n. 3 ian. 1938, Cluj-Napoca. Căsătorit cu Aurelia Lăpuşan, jurnalistă şi cadru didactic universitar. Clasele I-VII (1946-1952) la Şcoala Elementară Nr. 10 din Cluj (în prezent: Şcoala “Emil Isac”), iar cele liceale (1952-1955) la Liceul “Emil Racoviţă” din Cluj. Urmează Şcoala de Subingineri pentru Industria Alimentară şi de Larg Consum din Cluj (1955-1957), după care devine dublu licenţiat: Facultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii “Victor Babeş” din Cluj (1958-1963) şi Facultatea de Filologie, secţia Română-Franceză (1969-1974) din cadrul aceleiaşi universităţi. Între 1960-1963 a urmat Şcoala Populară de Artă, secţia Canto, din Cluj. Lucrarea de doctorat, cu tema Funcţionarul în administraţia de stat, avându-l ca îndrumător pe renumitul specialist în drept constituţional, Tudor Drăganu, este nefinalizată şi abandonată în 1989. A fost judecător la Curtea de Apel Cluj (1963-1972). Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe (1972-1990) din Bucureşti. Debutează in Graiul Dobrogei, săptămânal independent de opinie cetăţenească (Medgidia, anul l, nr.1, 1 octombrie 1991), publicaţie la care este acţionar şi redactor-şef (1991-1992). Este consilier juridic, apoi secretar muzical la Opera din Constanţa, public relations la Teatrul de Balet “Oleg Danovski” din Constanţa (1997-1999). Corespondent local pentru ziarul Meridian (1993-1994), corespondent local pentru ziarul Curierul naţional(1996-1998), redactor-şef al publicaţiei Medgidia azi (1999-2004). Colaborează la Cuget liber, Litoral, Radio Constanţa etc. A publicat următoarele lucrări : Cernavoda 1995 (coautori Aurelia Lăpuşan şi Tiberiu Birda), Editura Mondograf, Constanţa, 1995; Medgidia – Carasu (coautoare Aurelia Lăpuşan), Editura Muntenia, Constanţa, 1996; Constanţa. Memoria oraşului (coautoare Aurelia Lăpuşan). Prefaţă de Gheorghe Dumitraşcu. Editura Muntenia, Constanţa, 1997, Drumuri în istorie (coautoare Aurelia Lăpuşan), 1998, Editura Mondograf, Constanţa, 1998; Techirghiol pentru Europa (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Alma, Galaţi, 1999; Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Prefaţa de prof. univ. dr. Corneliu Bucur, Editura Dobrogea, Constanţa, 2001; Constanţa. File de album (coautori Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura Dobrogea, Constanţa, 2005; Mamaia 1906-2006 (coautori Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura Dobrogea, Constanţa, 2006; Mangalia în paginile vremii (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: prof.univ.dr. Manuela Cernat, Editura Dobrogea, Constanţa, 2007; Navigaţia sub control. Din istoricul căpităniilor româneşti (în colab. cu Aurelia Lăpuşan), vol. I-II (format online), Valori ale culturii populare în Dobrogea, coautoare Aurelia Lăpuşan, Constanţa, Editura Dobrogea, 2009.
Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 1994), membru în Liga Navală Română, filiala Constanţa, membru fondator al Fundaţiei Culturale “Lucian Grigorescu”, membru fondator al Bibliotecii de carte românească “Graiul Dobrogei” de la Boian-Cernăuţi, 1991. Membru în juriul Festivalului Naţional “Mamaia Copiilor”(2000). Ziarist profesionist atestat în urma examenului de atestare organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Ministerul Muncii – (1993). Pentru activitatea jurnalistică şi culturală a primit: Ordinul Ziariştilor, clasa l, acordat de UZP; Premiul Internaţional de Jurnalistică Viterbo – Italia, 1996, în cadrul Institutului Internaţional „Centrul şi Periferia”, acordat de către secţiunea română; Premiul Uniunii Scriitorilor şi al revistei Tomis (1999) pentru promovarea culturii dobrogene; Premiul special la Salonul Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (în colab. cu Aurelia Lăpuşan); Premiul de excelenţă la Salonul Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Constanţa. File de album, Editura Dobrogea, 2005. Membru ARIP, din 2012.

vasile-malanetchiMALANEŢCHI, Vasile s-a născut 1954, în satul Drăsliceni, Criuleni, Republica Moldova. A absolvit în 1976 Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (USM). Este istoric literar şi de artă, publicist, bibliolog, editor şi redactor de carte. Din 2005 – lector superior al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM, unde activează şi ca Şef al Laboratorului de Activitate Editorială, din cadrul Departamentului de Jurnalism al aceleaşi facultăţi. Din 1998 este redactor-şef al revistei Atelier, precum şi al editurii omonime. Şi-a mai exercitat experienţa profesională în instituţii precum: Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu-Haşdeu” din Chişinău unde a fost şef de Serviciu „Studii şi cercetări” (1996-2006), aceeaşi funcţie deţinând-o anterior şi în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (1992-1994). A mai activat ca muzeograf (colaborator ştiinţific superior) la Muzeul Literaturii Române din Chişinău (1976-1984), ulterior devenind director adjunct al aceleiaşi instituţii. În perioada 1984-1988 a fost redactor, şef al secţiei Cultură în cadrul săptămânalului Literatura şi arta.
A publicat lucrările în volum: Vreme trece, vreme vine… Catalog, album bibliofil, afiş, pliant. (Chişinău, 2000); Păstorul de neam.Creionări la profilul moral-spiritual al Mitropolitului Gurie Grosu. (Chişinău, 2007); Un prinţ în serviciul ortodoxiei. Consideraţii privind genealogia, viaţa, activitatea şi scrierile Sfântului Ierarh Petru Movilă. (Chişinău, 2007); Creatori de ex libris basarabeni. Mic diţionar.(Chişinău, 2011).
A îngrijit ediţiile : Sava Nicula. Amintiri şi evocări. (Chişinău, 2010, Notă bibliografică, cuvânt înainte); Emil Nicula. Scrieri alese. Poezie, proză, publicistică. (Chişinău, 2009, Notă asupra ediţiei, tabel cronologic); Ion Melnic. Roagă-te. Cântece pentru coruri omogene pe versuri de Alexei Mateevici (Chişinău, 2007, Notă asupra ediţiei, postfaţă); Nicolai Costenco. Povestea Vulturului. Memorii. Cartea I. (Chişinău, 1998, Îngrijirea textului în colaborare cu C. Costenco, Notă asupra ediţiei postfaţă);Nicolai Costenco. Elegii păgâne. Poezii şi poeme. (Chişinău, 1998, Notă asupra ediţiei, tabel cronologic); Petru Movilă. Despre taina cununiei. (Chişinău, 1996, Cuvânt înainte, notă asupra ediţiei şi postfaţă).
A publicat o serie de studii ştiinţifice, care vizează în principal activitatea şi sistemul editorial din Republica Moldova, aspecte din viaţa şi creaţia sculptorului Alexandru Plămădeală sau cenzura impusă de sistemele totalitare. Studiile sale au apărut în mai multe reviste şi culegeri de profil din Republica Moldova şi România (Destin Românesc, Intertext, Valori ale mass-media în epoca contemporană, Educaţia pentru valori culturale de o parte şi de alta a Prutului, La francopolypfonie: les valeurs de la francopfonie etc)
Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1985), al Institutului Român de Genealogie şi Heraldcică, Iaşi (2005) şi al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Cluj-Napoca (2007). (Adriana Solovei)

mehedinti

MEHEDINȚI-BEIEAN, Mihaela (n. 19 septembrie 1984, Cluj-Napoca, jud. Cluj) este absolventă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2007). În 2013 a obţinut titlul de doctor în istorie din partea aceleiaşi instituţii, cu teza Românii între nordul Europei şi nordul Asiei. Călători nordici şi ruşi despre poporul român (sec. XVII-XIX), coordonator prof. univ. dr. Sorin Mitu. Calitatea de membru al unor proiecte de cercetare a implicat studierea amănunţită a mai multor periodice de epocă, grantul al cărui director a fost în perioada aprilie 2016 – martie 2017 vizând în mod explicit valorizarea acestei surse extrem de preţioase: Imaginea Reginei Maria în presa transilvăneană în timpul Marelui Război şi al Conferinţei de pace de la Paris (1914-1919). Este autoarea lucrării Concomitent orientali şi occidentali. Călători nordici şi ruşi despre români (sec. XVII-XIX) (2016), precum şi a peste 20 de studii apărute în volume şi reviste publicate în ţară şi în străinătate.

melinescuMELINESCU, Nicolae s-a născut la 1 ianuarie 1948. A absolvit secţia de limba engleză a Universităţii din Bucureşti (1972). De atunci lucrează la ştiri externe în TVR. Întâlnirea cu Televiziunea Românǎ, în anul 1972, a însemnat pentru Nicolae Melinescu şansa întâlnirii cu istoria recentǎ. A susţinut transmisii directe în timpul unor evenimente politice cruciale (în 1992 şi 1996 a comentat alegerile prezidenţiale americane). A realizat peste 600 de interviuri cu personalităţi politice, miniştri de externe, şefi de state, reprezentanţi ai NATO (Manfred Wörner) şi ONU (Boutros Ghali). Din anul 1990 a fost realizator şi coordonator al reportajelor transmise săptămânal de Televiziunea Română pentru emisiunea World Report a canalului american CNN şi a programului EURONEWS. A fost recompensat, în anul 2000, cu Premiul de merit acordat de CNN International, pentru întreaga producţie de 93 de reportaje prezentate în emisiunea World Report. Doctor în relaţii internaţionale la Univeritatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, titlul tezei fiind: Africa subsaharianǎ, comunicator internaţional în ultimele trei decenii. Conducator ştiinţific: prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan, din comisie fǎcând parte: prof. univ. dr. dr. Ioan Horga (Oradea), prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Bucureşti), prof. univ. dr. Corneliu Nicolescu (Cluj-Napoca). În 2007 a publicat, la Editura Ecumenica din Cluj-Napoca, romanul Deşertul de fier. Colaborator la mai multe volume colective: Manipularea – faţa întunecatǎ a televiziunii, în Ilie Rad (coordonator), Forme ale manipulǎrii opiniei publice, Edituta Tribuna, Cluj-Napoca, 2008, p. 161-186; Anchiloza discursului vizual – expresie a limbii de lemn, în Ilie Rad (cooronator), Limba de lemn în presǎ, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009; Verificarea informaţiilor – inima vie a jurnalismului, în Ilie Rad (coord.), Documentarea în jurnalism, Editura Tritonic, Bucureşti, 2011; Cenzura: atentat la dreptul de informare corectǎ, în Ilie Rad (coord.), Cenzura în presǎ, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012; Obiectivitatea – între informaţie şi opinie, în Ilie Rad (coord.), Obiectivitatea în jurnalism, Editura Tritonic, Bucureşti, 2012..(Ilie Rad)

beataMÉNESI, Beáta (n. 19 iulie 1977, Carei), profesor pentru învăţământ primar la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” Moftinu Mic – structura Domăneşti, jud. Satu Mare. A absolvit Şcoala Normală Satu Mare (1996), apoi Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, din cadrul Universităţii din Oradea, specializarea Istorie (2010). În 2012 a obţinut diploma de master în Istoria Vestului Românesc la Universitatea din Oradea. Între anii 2013-2016 a fost doctorand al Şcolii Doctorale de Istorie din cadrul Universităţii din Oradea, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Ion Zainea. Teza de doctorat, Structurile teritoriale ale Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (1949-1977). Studii de caz, a susţinut-o public în decembrie 2016.

Publicații: 10 articole dintre care amintim: Dimensiunea identitară a împuternicitului/cenzorului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor din provincie (1949-1954), publicat în vol. Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism (coordonatori Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu), Editura Polirom, Iaşi, 2015; DGPT şi structurile sale teritoriale. Înfiinţarea şi evoluţia colectivelor de împuterniciţi/cenzori din nord-vestul României”, publicat în Acta Mvsei Porolissensis XXXVI– Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Editura Porolissum, Zalău, 2014; Presa maghiară din Oradea despre intrarea României în război și Campania din Transilvania (1916) (în colaborare), publicat în vol. Presa primului război mondial, (Cătălin Negoiță, Zanfir Ilie coord.), Editura Tritonic, Bucureşti, 2015; Colectivele de împuterniciți / cenzori din Cluj, Arad și Timișoara (1949-1954), publicat în Analele Universităţii din Oradea. Fascicola Istorie-Arheologie, tom XXV, Oradea, 2015. Este autor, respectiv coordonator al volumelor:  Promovarea patrimoniului cultural arheologic al judeţelor Bihor şi Satu Mare, (împreună cu Florin Sfrengeu și Cornel Achim), Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2010; Presa Culturală (împreună cu Ion Zainea, Ioan Laza, și Carmen Ungur-Brehoi), Oradea, 2015, și contributor la volumul O cronologie a cenzurii, (Marian Petcu coord.), Editura Tritonic, Bucureşti, 2016.

Coordonator/manager al proiectelor cu finanţare nerambursabilă: „Pod cultural. Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor culturale transfrontaliere” – RO-2006/018-446.01.01.02.19, finanţat prin programul de vecinătate România-Ungaria 2004/2006, PHARE CBC 2006/INTERREG IIIA (19.08.2008 – 18.08. 2009); „Meserii pentru o viață – Moştenitorii de tradiţii şi obiceiuri”- RO 0010PCS 08, finanţat parţial de către Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (01.04.2009 – 28.02.2010); „Promovarea patrimoniului cultural arheologic al județelor Bihor și Satu Mare”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (iulie – noiembrie 2010); „Promovarea multiculturalității transfrontaliere prin acțiuni comune” – HUSKROUA/0901/087, implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 (01.01.2011 – 31.12.2011); „NETacces – facilitarea accesului gratuit la internet al comunităților din regiunea transfrontalieră” – HURO/1001/275/1.2.2., finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 (01.03.2012 – 31.03.2013).

Membru al Asociaţiei Comunitare „Crasna” Domăneşti, a cărei activitatea se bazează pe dezvoltare comunitară (2007–2013), al organizaţiilor profesionale: Asociaţia Română de Istorie a Presei (2014 – prezent) și Comisia de Istorie a Oraşelor din România (2014 – prezent), arheolog debutant – Registrul Naţional al Arheologilor (Cod: AM-D-916), membru al Corpului Naţional de Experţi în management educaţional (nr. 5937/27.11.2015).

mosneagu-marian

Moșneagu, Marian (n. 29 iunie 1961, în comuna Boroaia, jud. Suceava) este absolvent al Liceului Militar de Marină ,,Alexandru Ioan Cuza” (1980) şi al Institutului de Marină ,,Mircea cel Bătrân” (1984), licenţiat în istorie şi studii aprofundate la Universitatea ,,Ovidius” Constanţa (1998, 1999), doctor în istorie la Universitatea din Craiova (2004), absolvent al Cursului de Iniţiere în istoria şi filosofia ştiinţei şi tehnicii, organizat de Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii de pe lângă Academia Română (2008) și al Colegiului Național de Apărare (2015).

Între anii 1984-1990, a îndeplinit diferite funcţii în unităţi de nave maritime şi fluviale din Mangalia, Sulina şi Tulcea, în cadrul Institutului de Marină ,,Mircea cel Bătrân”, precum şi în Comandamentul Marinei Militare.

A debutat în ziarul ,,Flota Patriei” (1977) și a colaborat, ca elev și student, la Apărarea patriei, La datorie, Catarge la orizont, Orizonturi marine, Dobrogea nouă și emisiunea radiofonică Student Club.

După Revoluția din decembrie 1989, a activat în presa militară, ca membru fondator şi redactor al revistei Marina Română (1990-1995), membru fondator și redactor în Redacţia Radio-TV Scutul Dobrogei a Marinei Militare (1995-1998), redactor-şef al Grupului Mass-Media al Forţelor Navale (2006-2007), editor coordonator al revistei Document. Buletinul Arhivelor Militare Române (2007-2016) și director fondator al Calendarului tradiţiilor militare (2009-2014).

Ulterior a fost şef al Secţiei de Istorie Navală (1998-2001) şi director al Muzeului Marinei Române (2001-2006), respectiv şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).

Este redactor-şef adjunct al revistei Marea Noastră, editată de Liga Navală Română, membru în colegiul de redacţie al revistei Marina. Buletin de informare, documentare şi studii de filatelie marină și redactor-șef al revistei Misiunea, publicația anuală a Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României General Paul Teodorescu (din 2014).

Este coautor al volumelor Muzeul Marinei Române 1969-1999. Monografie (1999), Noi contribuţii la istoria Marinei Militare Române (2001), Statul Major al Forţelor Navale 1860-2005. Tradiţii şi perspective (2005), Sfânta Maria Mare. Credinţe şi tradiţii spirituale româneşti (2005), Destine sub marele pavoaz. Omagiu amiralului Gheorghe Anghelescu la împlinirea vârstei de 70 de ani (2007), Enciclopedia Armatei României (2009), Albumul Armatei României (2009), Ghidul Arhivelor Militare Române (2010), Dicţionar enciclopedic de marină (2010), Armata Română şi patrimoniul naţional (2010), Amiralul dr. Gheorghe Marin în elita Armatei României (2010), Marina Militară Română 1860-1960 (2010), Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” – 115 ani de experienţă în instruirea echipajelor (2011 și 2016), Dreptul mării în timp de pace şi de război (2011), Miniştrii Apărării Naţionale. Enciclopedie (2011), Armata Română şi evoluţia Armei Tancuri. Documente (1919-1945) (2012), Armata Română şi societatea civilă (2012), Resursele umane ale Armatei României. 150 de ani de istorie (2012), Armata Română şi societatea civilă (2012), Mareşali ai României (2013), Campania militară a României din 1913, o istorie în imagini, documente şi mărturii de epocă (2013), Armata Română şi mass-media (2013), „Mircea”, voievodul velelor 1882-2014 (2014), Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie 1914 (2014), Uniformele Armatei României (2014), Şefii Statului Major General. Enciclopedie (2014), Înzestrarea Armatei Române în perioada interbelică. Documente, vol. III, 1936-1940 (2014), Armata Română şi cultele (2014), Comandorul Lazăr Munteanu, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Biografie de război (2015), Armata României şi politica naţională (2016), România la bicentenarul S.U.A. Primul voiaj transatlantic al navei-şcoală „Mircea” (4 martie – 30 august 1976) (2016) și Uniformele Marinei Române (2017).

Este autor al lucrărilor Ziua Marinei la români (2002), Cultul apelor la români (2004), Politica navală postbelică a României (1944-1958) (ediţia I – 2005, ediţia a II-a – 2006), Odiseea navei-şcoală „Constanţa” (2004), Regele şi regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” (2006), O istorie tragică a Marinei Comerciale Române (2006), Dicţionarul marinarilor români (2008), Eroii Marinei Române (2009), Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă (2010), Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic (2011), Crucişătorul „Elisabeta” în campanie (2012), Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale (2013), Fregata-amiral Mărăşeşti” (2014), Uniformele Forţelor Navale Române (2016) și Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie (2016).

A fost distins cu Premiul Naţional pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan” acordat de Asociaţia Română de Istoria Presei  (2011) și declarat „Omul anului 2011” şi respectiv 2013, pentru Premiul I obţinut la Secţiunea a X-a „Istorie, cultură şi tradiţii militare”, în cadrul concursului organizat la nivelul Statului Major General.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (1992), al Ligii Navale Române (1994), al Comisiei Române de Istorie Militară (1999), al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei din cadrul Academiei Române (2005), al Fundaţiei pentru Realizarea Monumentului Marinarilor Români (vicepreşedinte 2003), al Asociaţiei social-culturale ,,Vasile Tomegea” Boroaia (2006), al Asociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân” – ALUMNI (membru fondator și membru în comitetul director, 2007), al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2009) și al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” din Frânceşti, jud. Vâlcea (2014).

poza-cv-carti

NEDELCU, Silviu-Constantin este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din Bucureşti (2011) și al Facultății de Litere – Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării , din cadrul Universității din Bucureşti (2015). În 2013, a finalizat studiile universitare de masterat în specializarea Istorie şi Tradiţie Creştină, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din Bucureşti (Universitatea din Bucureşti), iar, în prezent, este doctorand la Facultatea de Litere, din cadrul Universității din Bucureşti.

A participat la peste 20 de congrese și conferințe naționale și internaționale și este autorul a 23 de articole de cercetare științifică în domenii precum teologie, științe ale comunicării ori biblioteconomie. Este autorul unor capitole din volume precum Originea Sfinţilor Constantin – Chiril (827-869) şi Metodiu (811-885), în: Studii de specialitate. Educaţie. Cultură. Ştiinţă (coord. Liviu Filimon, 2014), Indice onomastic. în Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti: 150 de ani de învăţământ filologic românesc: tradiţie şi valoare: 1863-2013 (coord. Adina Berciu Drăghincescu, 2013), Eblida, în: Tratat de biblioteconomie, vol. 1 (Asociaţia Bibliotecarilor din România, 2013).

Este membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România (2015) și al Asociației Române de Istorie a Presei (2016).

cnNEGOIȚĂ, Valerică Cătălin (n. 26 octombrie 1963, Nămoloasa, jud. Galați) este absolvent al Facultății de Istorie si Filosofie, din cadrul Universității București (1988). A obținut, în anul 2007, titlul de doctor în științe istorice, la Univeristatea „Ștefan cel Mareˮ din Suceava , cu teza Cadrilaterul în timpul administrației românești 1913-1940 – coordonator științific prof.univ.dr. Dumitru Șandru. Jurnalist, scriitor, cadru didactic la Universitatea „Dunărea de Josˮ din Galați – Facultatea de Litere (2000-prezent) și la Universitatea „Danubiusˮ din Galați – Facultatea de Științe ale comunicării, director executiv al Direcției pentru Cultură Galați (2010-prezent), are o experiență de 25 de ani în mass media, activând atât in presa scrisă: cotidiane (locale-regionale: Viața liberă, Imparțial, Orientări; corespondent zonal la Adevărul, Ultimul cuvânt, Ziua, Evenimentul Zilei), cât și în audio-vizual: televiziuni regionale (Express Tv Galați Brăila- 1999-prezent, Tv Galați – 1998-1999), corespondent TVR; radio: PRO Fm Lider Fm. A deținut funcția de șef de departament Politică din cadrul cotidianului Viața liberă. În perioada 1999-2010, a fost director general al postului regional Express tv Galați – Brăila, unde a realizat toată gama de programe de televiziune (talk-show, emisiuni de divertisment, emisiuni sportive, documentare etc.), fiind autorul celui mai longeviv talk-show din regiune: Între oglinzi paralele (18 ani).
Este autorul a cinci volume: Pactul sărutului (2001), Cadrilaterul în timpul administrației românești 1913-1940 (2008), Comunism, iredentism și legionarism în Dobrogea de Sud 1913-1940 (2009), Lumea de-a bușilea (2015), Buletin despre starea Basarabiei (2015) și a coordonat volumele: Presa și cultura în spațiul european (2009, 2010, 2011, 2013), Presa Primului Război Mondial (2014), Mediamorfoze (2015), Mediamorfoze II – Presa minorităților etnice din România (2016).
Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992), membru al Asociației Formatorilor în Jurnalism și Comunicare (2010). A fost distins cu următoarele premii: Premiul pentru eseu acordat de Uniunea Scriitorilor din România (2009), Ordinul Jurnalistic pentru întreaga activitate- acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (2000), Premiul „Petrache Poenaru” pentru emisiuni de analiză politică acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (1999), Mențiune pentru talk-show politic la Festivalul de Televiziune Tele Vest Timișoara (1999), Premiul „Brunea-Fox” al Uniunii Ziariștilor Profesioniști pentru editorial (1993).

g-orian_fotoORIAN, Georgeta (n. 1974) este conferenţiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România, Facultatea de Istorie şi Filologie, Departamentul de Filologie. În 2007, a obținut titlul de doctor în filologie, cu o teză despre Vintilă Horia, în contextul literaturii exilului românesc. Este inițiator al unor cursuri şi seminarii de literatură română interbelică şi postbelică, literatura exilului, etnologie şi folclor. Membră a Centrului de Cercetări Filologice şi Dialog Multicultural. Membră a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR) şi a Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP).

Volume de autor: Vintilă Horia – privire monografică (Alba Iulia, 2000), Vintilă Horia, un scriitor contra timpului său (Cluj-Napoca, 2008); volume colective: Dicţionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale (coord. Constantin Cubleşan; Cluj-Napoca, 2002, 2012²), Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (coord. Constantin Cubleşan; Cluj-Napoca, 2005); Presa românească şi ideea naţională. Dicţionar, antologie, studiu, dosar critic (coord. Mircea Popa; Alba Iulia, 2006); volume coordonate: Emilia Ivancu, Tomasz Klimkowski, Georgeta Orian (coordonatori), Fascinantul interbelic. Idei, oameni, cărţi, 2011, 2015²; articole, studii critice şi recenzii în volume colective şi în periodice culturale şi ştiinţifice din România şi din afara ei.

Domenii de interes şi cercetare: literatură şi presă, istorie şi critică literară, istoria mentalităţilor, literatura exilului românesc etc.

petrica-patilea

PAȚILEA, Petrica (n. 17 martie 1977) este absolventă a Facultății de Litere, Istorie şi Teologie, din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, iar în anul 2013 a obținut titlul de doctor în filologie cu lucrarea Scriitorul-jurnalist în prime time. Cristian Tudor Popescu şi Mircea Dinescu, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi – Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socio-Umane. Din 2010, este specialist în relaţii publice şi comunicare, conform diplomei obținute la  Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Institutul de Studii pentru Ordine Publică.

Începând cu anul 1999, a ocupat funcția de redactor/reporter la mai multe instituții de presă din Galați și Brăila: Imparțial, Dominus, Ziarul de Brăila, Adevărul, Viața liberă, iar în perioada 2007-2008 a fost reporter colaborator pentru Discovery Channel  şi  Fox Television Studios. Din 2008, este purtător de cuvânt al Instituției Prefectului Județului Galați, iar din 2015 este lector la Departamentul de Literatură, Lingvistică și Jurnalism, din cadrul Facultății de Litere – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

ioana-parvulescuPÂRVULESCU, Ioana (n. 10 ianuarie 1960, Braşov) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-franceză, în 1983. Între 1983-1990 a fost profesoară navetistă, asemenea multor colegi de generaţie. Între 1990-1993 a fost redactor la Editura Litera din București. Din 1993 până în 2010, este redactor la săptămânalul România literară, responsabil cu secțiunea de critică literară. Asistent (1996-2000), lector (2000-2004); conferențiar universitar (din octombrie 2004) la Departamentul de Studii Literare al Facultății de Litere din București.
Doctor în filologie, în 1999, cu teza Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române.
La Editura Humanitas, a coordonat colecția „Cartea de pe noptieră” și este realizatoarea antologiilor Eternul feminin, Eternul masculin,Şerban Foarţă, Emil Brumaru etc. din „Cartea-borcan”.
Ca redactor la săptămânalul România literară, deţine rubrici permanente, din 1993 până în 2010: Cronica literară, Premiile literare,Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatura română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin),Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) și articole, interviuri, traduceri în afara acestor rubrici. Colaborări cu articole la principalele reviste culturale din România.
Principalele titluri publicate: Lenevind într-un ochi (1990); Alfabetul doamnelor (1999); Prejudecăți literare (1999); Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003, ediţia a doua în 2006); În intimitatea secolului 19 (2005); În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale (2006, ediţie adăugită în 2007); Întoarcere în secolul 21 (2009); Viața începe vineri (roman, 2009); Cartea întrebărilor (2010); Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011); Viitorul începe luni (roman, 2012).
Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann/ Călătorul heruvimic, poezie, ediție bilingvă, cu aparat critic de specialitate (1999); Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați (2002), Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor (2007).
A scris prefeţe sau postfeţe la numeroase volume între care unele semnate de: Costache Olǎreanu, Gellu Naum, Iacob Negruzzi, Ovid S. Crohmălniceanu. Coautor la manualele de limba și literatura română (clasele IX-XII), apărute la Editura Humanitas Educațional.
Realizatoarea antologiilor De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii (2006) şi Intelectuali la craţiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete (2012). Are contribuţii (proză, eseu) în numeroase volume colective.
Este membru în Uniunea Scriitorilor din România, din 1999; membru în AICL (Asociația Internațională a Criticilor Literari); membru în RSGI (Regensburger Schriftstellergruppe International); membru fondator al Societății de Comparatistică din România.
Premii: Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1999, pentru Alfabetul doamnelor (1999) ; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică literară şi eseu, pe 2005; Premiul „Cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus – Premiul jurnaliştilor şi Premiul „Cartea anului-2005”, acordat de UNPR, pentru În intimitatea secolului 19.
Premiul Radio România Cultural, pentru Cartea întrebărilor, 2011. (Ilie Rad)

petcu-marianPETCU, Marian (n. 15 iulie 1961, Buzescu-Teleorman) a studiat la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism (licenţă şi studii post-universitare) şi la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (doctor în sociologie, 2000). Conferenţiar la Departamentul de Antropologie Culturală şi Comunicare al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. În anul 1991, secretar general de redacţie al revistei Formula AS. Un an mai târziu devine reporter la Societatea Română de Televiziune, Redacţia pentru Tineret. Anii 1993-1994 l-au găsit în funcţia de director general la Agenţia de Publicitate „Topaz” din Bucureşti. Între 1994-1995 este redactor-şef al revistei Zig-zag magazin. Fondator şi redactor-şef al periodicelor: Revista română de istorie a presei, Revista română de jurnalism şi comunicare, Studii şi cercetări de istorie a presei. Secretar ştiinţific la FJSC (2008-2010), prodecan al facultǎţii (2010-2012). Iniţiator al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, al congreselor de istorie a presei şi al Muzeului Presei Române. Preşedinte al consiliilor ştiinţifice ale congreselor naţionale de istorie a presei (2008, 2009, 2010). Cărţi de autor: 10 teme de istorie a jurnalismului, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2012; Istoria jurnalismului şi a publicităţii în România, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Jurnalist în România – istoria unei profesii, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005; O istorie ilustratã a publicitãţii româneşti, Editura Tritonic, Bucureşti, 2002; Sociologia mass media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000;Puterea şi cultura. O istorie a cenzurii, Polirom, Iaşi, 1999. Volume coordonate: Istoria jurnalismului din România în date – enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iaşi, 2012; Studii şi cercetări de istorie a presei, Editura Universităţii „V. Goldiş”, Arad, 2008; Cenzura în spaţiul cultural românesc, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005.
Antologii: Istoria presei române, Editura Tritonic, Bucureşti, 2002.
Membru în consiliile editoriale ale mai multor reviste ştiinţifice din România şi din străinătate. (Iulia Taraş)

foto_radupetrescu-lhPETRESCU, Ion-Gheorghe (n. la 2 noiembrie 1951, Bucureşti). Pseudonime literare Radu Petrescu şi Radu Petrescu-Muscel. Studii liceale la Bucureşti, apoi absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1976). Traducător în/din limba engleză autorizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1979) şi de Ministerul Justiţiei (1996, reautorizat în 2008).
A tradus următoarele volume şi ghiduri turistice: Ziduri misterioase, de Susan Howatch (1994); Sfidare, de Barbara Cartland (1994); Amanta, de Amanda Quick (1995); Inimă neagră, I-II, de Eric Van Lustbader (1995); Tourist Guide, Hotels, Restaurants, Wines Romania (House of Guides, 2002).
A contribuit cu studii şi comunicări ştiinţifice în: colecţia de volume anuale Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, vol. VIII (2009);Argesis. Studii şi comunicări, Muzeul Judeţean Argeş, vol. XIX, seria Istorie (2010), Revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări, Muzeul Câmpulung-Muscel, vol. XII (2011); Librăria. Studii şi cercetări de bibliologie, Biblioteca Judeţeană Mureş, Anuar 10 (2011).
A publicat peste 60 de articole în revistele: Biserica Ortodoxă Română, Forţele Terestre (Statul Major al Forţelor Terestre), Historia, Istorie şi civilizaţie, Biblioteca Bucureştilor, Lumea credinţei, Magazin istoric, Memoria (revista gândirii arestate), Rost, Tribuna economică (Bucureşti), Credinţa străbună, Dacoromania (Alba-Iulia), Arca (Arad), Revista Română de Istorie a Presei (Cluj), Argeşul Ortodox, Curtea de la Argeş (Curtea de Argeş), Ardealul literar (Hunedoara), Argeş, Orizont XXI(Piteşti), Familia (Oradea), Renaşterea (Cluj), Convorbiri literare (Iaşi), Atitudini (M-rea Petru Vodă, Neamţ), Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu), Impact literar, Singur (Târgovişte), Portal-măiastra (Tg. Jiu), Contrafort, Destin Românesc (Chişinău) ş.a.; revistele on-line Agora (Stuttgart, Germania) şi Neamul Românesc; în periodicele: Cotidianul, Lumina, România liberă (Bucureşti); Actualitatea musceleană, Evenimentul muscelean, Realitatea musceleană, Timpul muscelenilor, Ziarul de Muscel (Câmpulung), Argeşul (suplimentul literar “Săgetătorul”), Jurnalul de Argeş (Piteşti); Crişana (Oradea); Mesagerul hunedorean, Servus (Hunedoara), Universul dâmboviţean (Târgovişte), Ziarul de Mureş (Tg. Mureş), Lumina (ediţia de Transilvania, Sibiu), Jurnalul de Chişinău ş.a.
A iniţiat şi organizat comemorarea a 125 de ani de la naşterea preotului-profesor Gheorghe Cotenescu şi a 80 de ani de la moartea preotului Nicolae Mănescu, clerici participanţi la organizaţia de rezistenţă anticomunistă “Haiducii Muscelului” condusă de colonelul Gheorghe Arsenescu şi fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu (Câmpulung, 15.10.2011), eveniment reflectat de televiziuni din Piteşti şi Câmpulung şi de publicaţii din Piteşti, Câmpulung, Târgovişte şi Bucureşti.
Este membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2012) şi al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (2011).
Referinţe critice: În volume: Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, vol. III (lit. L-P, în curs de definitivare). În reviste: Viaţa medicală, dr. Mihail Mihailide, Morală, credinţă, păstrarea şi respectarea trecutului istoric, nr. 9 (1155), martie 2012. (Adriana Solovei)

gabriel-petricPETRIC, Gabriel (n. la 15 octombrie 1956, Deva, jud. Hunedoara). Studii liceale la Orăştie, apoi absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctorand în filologie, profesor la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” – Orăştie. Fondator al publicaţiei „Revista Orăştiei” (serie nouă). A publicat numeroase eseuri în revistele Echinox, Vatra, Familia, Discobolul, Cafeneaua literară, Semne ş.a. Studii de organologie au apărut în Guitar International, American Lutherie, Musikblatt, Galpin Society Journal.
Volume tipărite: Manual de chitară, 1993; Tragicul şi creştinismul. Pe firul cugetării critice şi teologice româneşti, 2005; Jarul din zăpada sclipitoare. Revederi cu Noica, 2009.
Referinţe critice. În volume: Maria Razba, Personalităţi hunedorene. Dicţionar, 2004, p.423; Horea Poenar (coord.), Dicţionar Echinox A-Z, pp. 331-333; Ovidiu Pecican, Mituri publice. Mitologii cotidiene, 2010, pp. 231-239. (Bianca Dumitru)

georgiana-popescuPOPESCU, Georgiana (n. la 10 august 1981, Piteşti, jud. Argeş). Studii liceale la Piteşti, apoi absolventă a Facultăţii de Jurnalism Bucureşti şi a Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul Universităţii Piteşti. Mastere în administraţie europeană şi management politic, doctor în filologie din 2011 cu tema Istoricul presei culturale argeşene, cadru didactic la Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane din 2004. Redactor-şef al publicaţiei Juventus studenţesc, bogată experienţă în presa argeşeană, consilier parlamentar între 2004-2007, asistent local Parlamentul European din 2007, actualmente prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. Volume personale: Mass-media şi corupţia (2008), Comunicarea non-verbală în societatea actuală(2009), Femeia-lider în viaţa politică internaţională (2011), Politică şi imagine în problema imigraţiei române (2011), Istoricul presei culturale argeşene (2011), Relaţii publice şi comunicare (2011).
A semnat articole ştiinţifice pe teme diverse: motivarea angajaţilor din instituţiile media, politicile de personal, comunicarea politică, istoria presei argeşene, strategii editoriale, feminismul în politică, dinamica redacţională şi new-media. (Bianca Dumitru)

radRAD, Doina (n. 22 martie 1955, Cluj) este profesor titular de limba şi literatura română la Şcoala „Ion Creangă” (din 1980 până în prezent) din Cluj-Napoca. Între 1991-1999, profesoară de limba spaniolă la Liceul “Nicolae Bălcescu” şi cadru didactic asociat la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicǎrii din Cluj-Napoca, Departamentul de Jurnalistică (1999-2003).
Absolventǎ a Facultǎţii de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-spaniolă (licenţa în 1980, cu lucrarea Poetica lui Lucian Blaga, cond. şt.: prof .univ. dr. Mircea Zaciu). Doctor în ştiinţe filologice, cu distincţia Cum laudae, cu monografia Eta Boeriu (cond. şt.: prof. univ. dr. Vasile Fanache), lucrare care va fi publicatǎ în 2005 (Premiul pentru debut al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România).
În 1992, a beneficiat de o bursă de perfecţionare acordată de Ministerul Învăţământului şi Ambasada Spaniei în România, la Universitatea din Alcalá de Henares. A susţinut conferinţe la universitǎţi din Viena, Sankt Petersburg, Valencia şi Helsinki. Secretar de redacţie al revistei Excelsior (1992-2006).
Este autoarea volumelor Eta Boeriu (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005), Viaţa ca rescriere.Cella Serghi (Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010), Dintre oglinzi paralele (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012).
Colaborǎri la ziare şi reviste locale (Făclia, Adevărul de Cluj, Vatra româneascǎ, Perspective etc.) sau la reviste de largă circulaţie (Tribuna, Excelsior, Limba şi literatura română, Reporter, Al cincilea anotimp, Studia Universitatis “Babeş-Bolyai”, seria Ephemerides, Jurnalul naţional). Colaborǎri la mai multe volume colective:Pro didactica (1981-1982; 1986; 1986-1987); Interviuri cu Cella Serghi (2005); Secvenţe din istoria presei româneşti (coordonator Ilie Rad, 2006); Forme ale manipulării opiniei publice (coord. Ilie Rad, 2008) etc. Traduceri din limbile francezǎ şi spaniolǎ.
Membru stagiar al Uniunii Scritorilor din România şi mmebru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei. (Bianca Dumitru)

ilie-radRAD, Ilie (n. la 18 februarie 1955, Nandra/ Luduş, jud. Mureş) este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctor în filologie (1998), profesor (din 2003) la Catedra de Jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Şef al Catedrei de Jurnalism (2001-2007; cancelar al facultǎţii: 1996-2000; 2007 – prezent). Conducǎtor de doctorat (din 2009). A îngrijit şi prefaţat ediţia Horia Bottea, Game şi pendulãri(1980). Colaborator, cu peste o sută de articole, la monumentalul Dicţionar al scriitorilor români (coordonat de M. Zaciu, M. Papahagi şi A. Sasu, vol. I-IV, 2001-2005), la Dicţionarul esenţial al literaturii române (2001), la Dicţionarul general al literaturii române (vol. I-V, 2004-2009), la Encyclopedia of the World’s Minorities (SUA, 2005, cu un eseu despre România), la Encyclopedia of the Developing World (SUA, 2005, cu un eseu despre Republica Moldova.
A tipãrit urmãtoarele volume: Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Varşovia, Budapesta. Cuvânt înainte de Constantin Ciopraga, membru al Academiei Române (1998); Memorialistica de rãzboi în cultura românã (1999); Stilisticã şi mass-media. Prefaţã de prof. univ. dr. G. Gruiţã (1999); Aron Pumnul. Prefaţã de V. Fanache (2002); La un ceai cu Ştrefan J. Fay (2003); Geo Bogza. Rânduri către tineri scriitori ardeleni. (Scrisori şi telegrame trimise de Geo Bogza lui Teofil Răchiţeanu, Ilie Rad şi Viorel Mureşan, în anii 1973-1991). O carte gândită şi realizată de Ilie Rad (2003); De la Moscova la New York. Note de drum din Federaţia Rusă şi fragmente de jurnal american. Prefaţă de Mircea Popa (2005); Cum se scrie un text ştiinţific, Editura Polirom, Iaşi, 2008; Incursiuni în istoria presei româenşti, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009; De amicitia. Scrisori de la Ştefan J. Fay, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009. A iniţiat şi organizat (în colaborare cu colegii de catedrǎ) şapte simpozioane naţionale de jurnalism, unele cu participare internaţională, ale căror lucrări le-a editat şi/sau prefaţat: Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan (2003); Schimbări în Europa, schimbări în mass-media (2004); Jurnalismul cultural în actualitate (2005), Secvenţe din istoria presei româneşti (2007); Stil şi limbaj în mass-media din România (2007), Forme ale manipulării opiniei publice (2007); Limba de lemn în presǎ – ieri şi azi (2008); Jurnalismul românesc din exil şi diaspora (2009); Documentarea în jurnalism (2010);Cenzura în presǎ (2011); Obiectivitatea în jurnalism (2012).. Alte ediţii: Edgar Papu, Interviuri (în colab., 2005); Cella Serghi, Interviuri (în colab., 2005); Constantin Ciopraga, Interviuri (în colab.), Ion Lǎncǎnjan, Interviuri (în colab.).
Este preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, membru al Asociaţiei Române de Literaturǎ Comparatǎ, membru corespondent al Academiei Româno-Americane etc. (Bianca Dumitru)

runcanPr. RUNCAN, Nechita (n. 23 iulie 1956) este absolvent al Facultății de Teologie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (1983) și al Facultății de Teologie din cadrul Universității din București (1993). A urmat cursurile de doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (1985 – 1988) și cursurile de doctorat în istorie, în cadrul Catedrei de Istorie Modernă şi Contemporană a României a Facultăţii de Istorie din Universitatea “Ovidius” din Constanţa, în 2003 obținând titlul de doctor, cu lucrarea Relaţiile României cu Vaticanul în perioada interbelică.

În perioada 1983-1988, a fost preot paroh la Parohia Ortodoxă Română Hăghig (Covasna), iar, între 1988-1990, preot paroh la Parohia Ortodoxă Eforie Sud (Constanţa). Din 1991, este preot la Parohia Sfântul Ioan Botezătorul, din municipiul Constanţa. În perioada 1990-1992, a ocupat funcția de consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, iar 1992 a început cariera universitară la Facultatea de Teologie, din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, având titlul de profesor doctor. Între 2014-2017, a fost director al Şcolii Doctorale  de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidus” din Constanţa.

Este autor al volumelor: Doamne,Ţie Îţi aducem… (Studiu introductiv: Poezia religioasă vorbire cu Dumnezeu şi despre Dumnezeu, la care se adaugă o Antologie a poeziei religioase după presa dobrogeană dintre anii 1900-1950) – 1994; Sfântul Andrei, apostol al lui Iisus Hristos, la români – 1994; Cuvinte de învăţătură creştină – 1996; Premise istorice ale acţiunii catolicismului în România interbelică – 1998; Vaticanului cu România, Consideraţii istorico-juridice – 2000; Dobrogea, vatră a creştinismului românesc –2001; Două milenii de viaţă creştină neîntreruptă în Dobrogea – 2003; Implicaţii politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul – 2003; Studii de teologie istorică şi patristică – vol. I- 2005, vol. II-2006, vol. III- 2008, vol. IV – 2010, vol. V – 2011, vol. VI – 2013, vol. VII – 2014; Valenţe universale ale creştinismului dobrogean în primele şase secole – 2006; Reflecţii teologice şi consemnări istorice în presa dobrogeană – 2007; Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică la Dunăre şi Mare din primele şase secole creştine, Consideraţii istorice şi teologice – 2007; România interbelică în diplomaţia religioasă a Vaticanului – 2008.

Este membru în Comisia  de specialitate pe domeniul Teologie a Consiliului Naţional de  Atestare a  Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, membru fondator al Centrului de Studii interculturale (Centre of Cross-Cultural Studies) româno-american din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, membru fondator  al Centrului de cercetări teologice, interculturale şi ecumenice „Sfântul Ioan Cassian” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa și membru fondator al Centrului de Studii şi Cercetări ale Istoriei şi Civilizaţiei Zonei Mării Negre (secolele XIX-XXI).

A primit distincţia Crucea patriarhală din partea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist (1997), medalia jubiliară Sfântul Apostol Andrei – două milenii de viaţă creştină la români, oferită de Arhiepiscopia Tomisului – Constanţa (1998) și disticţia Crucea Sfântului Apostol Andrei, din partea IPS Dr. Teodosie Petrescu, pentru activitatea didactică şi pastoral-misonară desfăşurată în Universitatea „Ovidius” din Constanța şi în Arhiepiscopia Tomisului (2016).

rusu-pasarin-gabrielaRUSU-PĂSĂRIN, Gabriela (20 octombrie 1956) este conferenţiar la Universitatea din Craiova şi la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti. Din 1990 lucreazǎ la Radio m”Oltenia” Craiova, post regional al Societǎţii Române de Radiodifuziune, ca redactor, publicist comentator, redactor-şef, realizator-coordonator. Este doctor în ştiinţe filologice, din 1993. În perioada 1996-2000 a fost Rector al Universitǎţii Radio, formǎ specificǎ de perfecţionare în cadrul Societǎţii Române de Radiodifuziune, Departamentul Studiourilor Teritoriale şi Locale. Din anul 2002 susţine urmǎtoarele cursuri: Teoria şi practica presei; Comunicare audiovizualǎ; Istoria presei; Comunicare şi persuasiune; Istoria publicitǎţii; Agenţii de publicitate; Imagine personalǎ prin mass-media; Paradigmele comunicǎrii de masǎ; Comunicare politicǎ etc. A publicat trei volume de interviuri, suporturi pentru tehnica interviului: Dizidenţǎ sau rezistenţǎ prin culturǎ. Dialoguri incomode (1993); Portrete în oglinzi paralele (1997); Portrete în aquaforte (2003), care a primit Premiul „Geo Bogza”, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2002) şi Diploma de Excelenţǎ a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (2004), la care se adaugǎ lucrarea Curs de comunicare audiovizualǎ (2005), Prolegomene la o istorie a mass-media (2006). A mai publicat: Fantasticul. Receptare şi receptivitate (1993); Flori de gheaţǎ, eseuri şi studii de etnografie şi folclor (2005), pentru care a fost distinsǎ cu Premiul „Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa”, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2004); Marin Sorescu: Imagini. Ethos. Evocări. Cuvânt introductiv de George Sorescu. Traducere în limba englezǎ: Andreea Bratu. Traducere în limba francezǎ: Dana Dinca (2007); Revalorizarea contemporană a troiţelor în regiunea Oltenia şi în context multietnic – Timoc și Voivodina (Carte cu DVD, în colab. cu Nicolae Panea, Cornel Bălosu, Gabriela Boangiu, Vasile Buz), 2009. I s-au decernat numeroase distincţii: Premiul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, pentru activitatea publicisticǎ de excepţie (1992, 1998, 2004); Premiul „Provocare jurnalisticǎ pentru profesionişii radio”, acordat de Societtaea Românǎ de Radiodifuziune (1998); Premiul Canalului Radio România Cultural pentru mijloace moderne de expresie (1999); Ordinul Ziariştilor, clasa a II-a etc. Coaboreazǎ la numeroase reviste academice şi de culturǎ, la unele (Scrisul românesc) având rubrici permanente. A obţinut burse de studiu în Italia, Franţa şi Spania. (Ilie Rad)

bianca-1-3TEODORESCU, Bianca (n. 12.04.1991) este absolventă a Facultății de Litere, Comunicare și Relații publice, din cadrul Universității din Craiova. În perioada 2013-2015, a urmat cursurile de masterat Paradigme ale comunicării organizaționale, iar din 2015 este doctorand în filologie al Facultății de Litere, din cadrul Universității din Craiova.  

Este unic autor al volumului Communication’s Infusion in Organizational Culture and Behavior (Germania, 2015) și co-autor al volumului Uncertainty Communication Solution in Neutrosophic Key (Belgia, 2015). A publicat peste 20 de articole în reviste de specialitate, printre care: Public Relations Campaign in the Internet Era, Celebration in the vision of Bronislaw Malinowski, Uncertainty Communication Solution in Neutrosophic Key, Three Metaphors for Liminality of the Political Party Concept.

tocia-marianaTOCIA/BANAFĂ, Mariana – (n. 30.03.1978, loc. Medgidia, jud. Constanţa) – a studiat la liceul „George Călinescu” din Constanţa, secţia bilingvă franceză (1993-1997). Din 2002, este licenţiată în Jurnalism, profilul Ştiinţele Comunicării, Specializarea Presă Scrisă, la „Universitatea de Vest” din Timişoara. A absolvit, în 2001, „Şcoala Superioară de Jurnalism” din Bucureşti. În 2004, a absolvit Masterul in Studii de Românistică la Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” Constanţa. Din 2007, este asistent universitar la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Litere, Specializarea Jurnalism. Doctor în filologie, din aprilie 2012, cu teza „Pragmatica discursului politic în presa scrisă locală”. Din 2007, este membru al Asociaţiei Române de Istoria Presei si al Asociaţiei Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare din Bucureşti.
A absolvit cursurile modulului “Jean Monnet. Le dialogue entre les cultures et l’identite europeenne” – Ref. 07/0131, la Univ. “Ovidius” Constanţa, în anul universitar 2007-2008. Membru in proiectul de cercetare „Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din sud-estul României”, cercetare finanţată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului Romaniei, Constanţa. A participant la Conferinţa Naţională „Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din sud-estul Romaniei”, Constanţa, decembrie 2007. A participat şi a organizat Colocviul Naţional dedicat zilei Libertaţii Presei, cu lucrarea „Sursele şi pericolul dezinformarii în mass-media”, Constanţa, mai 2007, Universitatea „Ovidius” Constanţa.
Lista de lucrări: Acţiune şi persuasiune în actele de limbaj politic din presa locală, în Mass-media, limbaj, cultură şi acces la realitate, 2009, volum coord. de Ana Maria Munteanu şi Aida Todi, Constanţa, Editura Universitară; Mitul feminin în publicitatea politică, în Cultura şi presa în spaţiul European, Conferinţa internaţională de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, Facultatea de Litere, 2008, coord. Mihaela Cîrnu, Nicoleta Crângaşu, Catălin Negoiţă, Bucureşt. (Adriana Solovei).

carmen-ungur-brehoi-foto

UNGUR BREHOI, Carmen (n.21 mai 1984, Oradea), fost jurnalist, este in prezent profesor de limbile italiană-engleză, la Liceul „Don Orione” din Oradea. Este doctor în istorie, al Universității din Oradea (2015), cu teza Cenzura presei și a publicațiilor în România Comunistă. Direcția Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977). Absolventă a Universității din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Specializarea Jurnalism (promoția 2007) și a Universității din Oradea, Facultatea de Litere, Specializarea Italiană-Engleză (promoția 2007). Masterat de Studii Euroregionale, specializarea Comunicare politică, economică și socială, din cadrul Universității din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie, Relații Internaționale și Studii Europene (promoția 2009).

Autoarea cărții Cenzura presei și a publicațiilor în România comunistă. Activitatea Direcției Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977),  Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015. Co-autoare a volumului Presa culturală, Editura Universității din Oradea, 2015, alături de prof. univ.dr. Ion Zainea, lect.univ.dr. Ioan Laza și dr. Beata Menesi. A colaborat la realizarea volumului O cronologie a cenzurii în România (2016), coordonat de prof.univ.dr. Marian Petcu. În prezent este implicată în mai multe cercetări pe teme de comunicare, lingvistice, istorie (cenzura) și jurnalism.

radu-vidaVIDA, Radu s-a născut la 6 ianuarie 1956, în Cluj-Napoca. Clasele primare la Şcoala Generală Nr. 13 din Cluj-Napoca (1959-1963), gimnaziul (1963-1967) la Şcoala Generală Nr. 2 (actualmente Şcolala “Ioan Bob”), iar clasele liceale (1967-1971) la Liceul Teoretic “George Bariţiu” (acum Colegiul Naţional “George Bariţiu”) din Cluj-Napoca. Debutează cu articolul Se poate şi aşa, publicat în numărul din 13 august 1972 al ziarului Făclia. În acelaşi an, debutează şi la Radio Cluj, cu reportajul Locurile pierzaniei. Stagii de perfecţionare, de câte o lună, la Radio Craiova (1978) şi Radio Bucureşti (1984). În 1984, urmează, timp de un an, studii postuniversitare de istorie, în cadrul Universităţii din Cluj. După Revoluţie, urmează un masterat în sociologie, organizat de Catedra de Sociologie a Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii’Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Dr. în sociologie. Colaborează (în principal cu articole, reportaje şi anchete vizînd problematica socialului, pamflete şi comentarii politice) la Radio Bucureşti, TV Bucureşti, Informaţia Bucureştiului,Scânteia tineretului, Litoral, Făclia, Adevărul de Cluj, iar cu poezii la Steaua şi Tribuna. A lucrat la Făclia (1984-1989), Adevărul de Cluj(1990– 2005), Casa de Editură „Napoca”, unde a fost, pe rând, reporter, redactor, şef de rubrică, şef de secţie, publicist comentator, senior editor. Pentru activitatea jurnalistică a obţinut premiile: „Tineri condeieri”, acordat de revista Presa noastră (1983) şi Ordinul Jurnaliştilor, cl. I, 2005 (acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România). Începând cu anul 2003, are constant ore la Secţia de Jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj-Napoca, unde a susţinut mai multe cursuri şi ateliere practice: Managaementul instituţiilor de presă; Conceperea şi elaborarea ziarului, Atelier de presă scrisă. Coautor la volume colective: Conducere, informatică, decizie, creativitate. Colectivul de redacţie: Vasile Peteanu, Gavril Glodeanu, ~, Tiberiu Iancu. Lucrare editată de Consiliul Judeţean al Sindicatelor Cluj, Comisia Judeţeană a Inginerilor şi Tehnicienilor etc., Cluj-Napoca, 1978 [interviu cu matematicianul Tiberiu Popoviciu]; coautor, cu studiul De la “Făclia” la “Adevărul de Cluj”, la volumul coordonat de Ilie Rad, Secvenţe din istoria presei româneşti (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007). Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Asociaţiei Române de Istorie a Presei. A publicat următoarele volume de versuri: Harfa de ziuă (1997); Albastrul nechemarilor (2001); În vraja iubirilor, anii… (2005). Referinţe critic. În peridice: Vasile Rebreanu, O harfă de ziuă, în Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, an IV, nr. 174, 6 iunie 1998; Magdalena Vaida, Paznicul harfei, în Minerva (Bistriţa), an VIII, nr. 76-77, 14 oct. 1998; Mircea Popa, Albastrul nechemărilor, în Adevărul de Cluj, an XII, nr. 2123, 2001. (Ilie Rad)

vladut-dumitru-aripVLĂDUŢ, Dumitru (n. la 3 martie 1950, în comuna Şirineasa, sat Ciorăşti, judeţul Vâlcea). După şcoala generală din Şirineasa, a urmat liceul teoretic din Băbeni, judeţul Vâlcea (1965-1969), apoi Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1969-1973). După absolvire a fost cercetător la Baza de Cercetări Ştiinţifice a Academiei Române – filiala Timişoara (1973-1975), la Centrul de Ştiinţe Sociale al Universităţii din Timişoara (1975-1990), ulterior la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timişoara al Academiei Române. În 1999 se transferă la Universitatea „Tibiscus” din Timişoara, unde devine în acelaşi an conferenţiar la Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, îndeplinind şi funcţia de secretar ştiinţific al acesteia până în 2008 când este ales decan. În 2012 este reales decan. Din 4 iulie 1990 este doctor în filologie cu teza Simbolismul poetic românesc. Atitudini, concepte, procedee (conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. G.I. Tohăneanu), susţinută la Universitatea de Vest din Timişoara. A publicat 5 volume individuale şi este coautor la 11 volume colective cu teme de stilistică apărute înainte de 1989 la Timişoara. A colaborat laDicţionarul general al literaturii române (coordonator general: Eugen Simion) al Academiei Române, la Dicţionar al scriitorilor din Banat(Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja). De-a lungul timpului a publicat studii într-o seamă de volume din Timişoara şi din ţară, fiind de asemenea colaborator de publicaţii precum: Analele Universităţii «Tibiscus» din Timişoara. Seria Drept(secretar de redacţie), Analele Universităţii «Tibiscus» din Timişoara. Seria Jurnalistică, Arca, Analele Universităţii din Timişoara. Seria ştiinţe filologice, Caietul «Cercului de studii» (secretar de redacţie), Cercetări de lingvistică, Limbă şi literatură, Orizont, Revista de studii banatice, Reflex, Revista română de istorie a presei, Studii de literatură română şi comparată, Studii şi cercetări lingvistice, Studii vâlcene, Transilvania ş.a. Este prezent cu un studiu de stilistică despre Vasile Pârvan în volumul La Terre et L´Écrit. De la découverte archéologique au texte scientifique et littéraire apărut în 2000 la Montbrison în Franţa.
Este mambru ARIP, al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România şi are medalia Meritul pentru învăţământ clasa a II-a, acordată prin decret de preşedintele României (2004).
Lucrări publicate. A. Volume individuale: Teoriile simboliste româneşti (Timişoara, 1987); Poetici simboliste în România şi Franţa. Interferenţe retorico-stilistice. Cuvânt înainte de G. I. Tohăneanu (Timişoara, 1999); Argumentări critice (Timişoara, 2010); Noi ipostaze ale literaturii lui Ion Budai-Deleanu. Tematologie, retorică şi argumentare (Cluj-Napoca, 2010); Fragmentarium hispanic (Timişoara, 2012).
Volume în colaborare: Limbaj poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea, I-IV (Timişoara, 1977-1981); Stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XlX-lea, I-V (Timişoara, 1982-1986); Text, figură, coerenţă, I-II. Coordonator: Crişu Dascălu (Timişoara, 1987); Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-II, IV-VII. Coordonator general: Eugen Simion (Bucureşti, 2004-2009); Dicţionar al scriitorilor din Banat. Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja (Timişoara, 2005).
Ediţii îngrijite: Pompiliu Păltănea, Adevăr şi legendă. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note (Timişoara, 2011).
Volume îngrijite: Caietul „Cercului de studii”. Centrul de Ştiinţe Sociale XXV (în colaborare; Timişoara, 1988); Dinamica dreptului în societatea contemporană. Lucrările Simpozionului naţional din 26-27 mai 2000 (în colaborare; Timişoara, 2001).
Referinţe critice în volume: G.I. Tohăneanu, Cuvânt înainte la D. Vlăduţ, Poetici simboliste în România şi Franţa. Interferenţe retorico-stilistice, Timişoara, Editura Augusta, 1999, p. 5-9; Dicţionar al scriitorilor din Banat. Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005, p. 844-848; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2006, p. 321-325; Dicţionarul general al literaturii române, vol. VII (Ţ/Z). Coordonator general: Eugen Simion, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2009, p. 372-373; Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I. Prezentare generală. Coordonator: Ion Soare, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2010, p. 865; Who is who în România (Enciclopedia personalităţilor din România). Fondator şi editor: Ralph Hübner, ediţia a VI-a, Bucureşti, 2011, p. 1985-1986; Alexandru Ruja, Lecturi-cărţi-zile, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2012, p. 173-180; 256-258.

fotoVLĂDUȚESCU, Ștefan (n. 07.12.1958) este absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității din Craiova și al Facultății de Drept din cadrul Universității din Bucureşti. În anul 2005, a obținut titlul de doctor în filosofie, la Universitatea din București. Este profesor din anul 1983, în cadrul mai multor instituții de învățământ: Ministerul de Interne (1983-1990), A.N.I. Bucureşti (1990-2004), Facultatea de Litere – Universitatea din Craiova (2004 – 2015). În prezent, este profesor universitar doctor abilitat, la Departamentul de Comunicare, Jurnalism și  Ştiinţe ale Educaţiei, din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din Craiova.

Este autorul a 11 volume de unic autor: Formule existenţiale şi adresări literare (2010), Concepte şi noţiuni de Comunicare şi Teoria mesajului (2009), Mesaje şi texte gânditoare (2008), Comunicarea managerială negativă în activitatea publicistică (2008), Eseuri de retorică şi poetică (2007), Comunicare jurnalistică negativă (2006), Comunicare şi mesaj în filozofie (2006), Comunicologie şi Mesagologie (2004), Argumentaţia şi demonstraţia, ca moduri de impunere (2004), Studii de Psihologie generală şi Psihologie socială (2004), Informaţia de la teorie către ştiinţă (2002); coautor a cinci lucrări: Neutrosophic Emergences and Incidences in Communication and Information (2014), Next Flood Level of Communication: Social Networks (2013), Persuasion Element Used in Logistical Negotiation: Persusive Logistical Negotiation (2012), Securitatea naţională şi manipularea opiniei publice (2010), Percepţia şi audiopercepţia, o abordare operaţionalconstructiv-cognitivă (2003); și a publicat peste o sută de articole în reviste de specialitate.

Este membru al International Communication Association (Washington DC), al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Române de Istorie a Presei.

zaineaZAINEA, Ion (n. la 19 februarie 1952, Ciobanu, jud. Constanţa). Studii liceale la Hârşova (jud. Constanţa), apoi absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1975). Doctor în istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1999), profesor (din 2008) la Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea. Prodecan al facultăţii (2000-2004, 2004-2008). Director al Şcolii Doctorale Istorie din cadrul IOSUD/Universitatea din Oradea şi conducător de doctorat (2011) pe probleme privind istoria contemporană românească. Peste 110 lucrări ştiinţifice publicate (7 cărţi de unic autor, 1 coautor, 3 coordonator, 25 colaborator, 29 de studii în volume, 55 studii şi articole în reviste de specialitate, 13 studii şi articole în reviste de cultură); raportor la peste 80 de conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi simpozioane naţionale şi internaţionale.
Autor al volumelor: Aurel Lazăr (1872-1930), viaţa şi activitatea, (1999); Aurel Lazăr în documente (discursuri parlamentare, pledoarii juridice, ordonanţe, articole de presă, corespondenţă) (2000); Predarea şi învăţarea istoriei (2001); Politică şi administraţie în România (6 martie 1945 – 1 martie 1946). Epurarea (2004).; Cenzura istoriei, istoria cenzurată: documente (1966-1972) (2006); Economie şi societate în Bihor (de la Marea Unire la Dictatul de la Viena) (2007); Istoriografia română şi cenzura comunistă (1966-1977) (2010); Acţiunea masonică orădeană “Focarul” sau urmărirea istoriografiei române (1987-1991) (2004, în colaborare). Coordonator al volumelor: Democraţie occidentală şi democraţie populară. Evoluţia spectrului politic în nord-vestul României, (2004); Aurel Lazăr şi epoca sa (2007); Istorie, Economie, Politică (2009).
Este vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, preşedinte al Asociaţiei Pro România europeană, membru al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, din cadrul Academiei Române, membru fondator al Asociaţiei de Istorie Financiar-Bancară.
Referinţe critice. În periodice: C. Crăciun, în Revista de istorie contemporană, Oradea, an I, nr. 1, ianuarie-martie 2006, p. 94; Gabriel Moisa, în Familia, Oradea, nr. 7-8, iulie-august 2006, p. 210-211; Ioan Chindriş, în Informaţia, Cluj, serie nouă, 2008, nr. 100 (961), p. 9; Mircea Popa, în Oraşul, revistă de cultură urbană, Cluj-Napoca, anul III, nr. 10 (2/2008), p. 5); Ioacob Mârza, în Patrimonivm Apvlense, VII-VIII, Alba Iulia, 2008, p. 357-359; Corneliu Crăciun, în Revista de istorie contemporană, II (2008), nr. 2 (apr.-iun.), p. 215-218; M. Drecin, I. Zainea, în Revista română de istorie a presei, an VI, nr. 1(11)/2012, p. 166-168. (Cosmin Dumitrache)

Alegeţi să redirecţionaţi 2% din impozitul pe venit către Asociatia Romana de Istorie a Presei

Sprijină ARIP!